Veverita Aliona 
În 2021, ne gândeam cu toții că lumea se află într-o stare volatilă, incertă, complexă și ambiguă și că nu mai există nimic care să ne surprindă. Se pare însă că realitatea tinde să fie o sursă mai bună pentru romanele de ficțiune decât imaginația însăși. Desigur, România nu este străină de ambiguitate și incertitudine. Situată la intersecția unor diviziuni geopolitice profunde, este aproape sigur că nu reușești să faci nicio predicție reușită despre viitorul imediat al României, în afară de simpla și veșnica predicție: va fi ceva ce nu am anticipat (pe deplin).
Acum, România se confruntă cu o nouă criză, atât de neașteptată și totuși atât de obișnuită și aproape previzibilă pentru această parte a lumii. Pentru mediul de afaceri, este din nou timpul să analizeze cu atenție riscurile, oportunitățile și să planifice pentru un următor deceniu dur, dar posibil foarte profitabil. Vedem lucruri minunate în față pentru cei suficient de vicleni pentru a profita de această zi.
Cel mai recent studiu, se consideră că cifrele de afaceri ale celor mai importante companii din țară sunt duble față de cele înregistrate în urmă cu 10 ani. Capitala, București, atrage majoritatea interesului pentru mediul de afaceri și generează aproape 38% din cifra de afaceri totală a economiei românești. Dacă luăm în calcul și economiile de pe traseul București-Brașov (deci incluzând Bucureștiul și județele Ilfov, Prahova, Brașov), acestea însumează împreună peste 50% din afacerile din România.
Potrivit previziunilor economice europene, în 2021, se așteaptă ca economia României să fi crescut cu 6,3%, în principal datorită cererii interne puternice. În ceea ce privește anul 2022, cele mai recente lecturi ale indicatorilor de sentiment indică o perspectivă de creștere destul de pozitivă, deși moderată, în special în sectorul serviciilor, al comerțului cu amănuntul, al construcțiilor și al industriei. Se preconizează că consumul privat se va accelera în a doua jumătate a anului 2022 și că investițiile vor rămâne puternice, sprijinite de mecanismul de redresare și de reziliență și de alte fonduri UE, dar se estimează că creșterea preconizată a investițiilor private va frâna investițiile private.
Performanțele companiilor în ultimul an de pandemie
Atenuarea măsurilor de limitare a COVID-19 în primele trimestre ale anului 2021 și experiența companiilor din anul pandemic anterior au dus la o creștere a profiturilor companiilor care activează în sectorul serviciilor pentru întreprinderi, al comerțului, al construcțiilor, al imobiliarelor, al producției și al serviciilor publice. În schimb, restricțiile de mobilitate aduse de varianta Delta a virusului și scăderea cererii agregate au dat o lovitură grea serviciilor destinate gospodăriilor, industriei extractive, în timp ce producția agricolă s-a contractat din cauza condițiilor meteorologice, ceea ce a avut un impact negativ asupra profitabilității sectoarelor.
Lecțiile precedentei crize mondiale par să se profileze asupra noastră, deoarece asistăm, de asemenea, la o creștere bruscă a numărului de cazuri de insolvență. Potrivit datelor publicate de Registrul Comerțului din România, numărul insolvențelor a crescut cu 7,9% în 2021 față de 2020. Așadar, pe măsură ce moratoriul și condițiile relaxate din legislația insolvenței promovate de Guvernul României sunt ridicate, efectele amânate ale pandemiei ar putea începe acum să se vadă.
Nevoia de reformă în sectorul de restructurare din România este acum mai mare ca niciodată. Emiterea unei legislații care să creeze un cadru eficient de restructurare este una dintre măsurile care ar putea preveni apariția în multe companii a unei stări grave de degradare, care poate duce la închiderea sau falimentul acestora. Având în vedere că România este obligată să transpună în legislația națională legislația UE privind cadrele de restructurare preventivă, legiuitorul român are acum o oportunitate majoră de a implementa o gamă largă de reforme legislative pentru a îmbunătăți opțiunile disponibile pentru debitorii aflați în dificultate financiară.
Piața muncii din România în ultimul an
Pandemia și-a lăsat amprenta și pe piața muncii din România, rata șomajului fluctuând în funcție de apariția fiecărui nou val. Pe fondul relaxării restricțiilor, rata șomajului a scăzut la aproape 5% în septembrie 2021, dar a fost urmată de un nou vârf în ultimul trimestru al anului, ca urmare a celui de-al patrulea val declanșat de varianta Omicron și a ratei scăzute de vaccinare a populației.
Cu toate acestea, piața muncii din România a fost puternic susținută de sprijinul financiar acordat de autorități pentru păstrarea forței de muncă. La începutul anului 2021, au fost reintroduse scheme de concediu de odihnă până la sfârșitul anului pentru agenții economici direct afectați de restricții. România beneficiază, de asemenea, de 4,1 miliarde de euro în cadrul programului UE de sprijin pentru atenuarea ratelor de șomaj în situații de urgență (SURE).
Cel mai recent Raport asupra inflației publicat de Banca Națională a României în februarie 2023 a confirmat că inflația globală alimentată de creșterile accentuate ale prețurilor la energie, alimente și alte materii prime non-energetice este, de asemenea, o realitate de care România nu poate scăpa.
Rata anuală a inflației IPC în România a accelerat semnificativ în ultimul trimestru al anului 2021, atingând un maxim al ultimilor 10 ani de 8,19% în decembrie 2021. În condițiile în care riscurile pentru sănătatea publică au persistat, iar tensiunile de pe piața energetică au căpătat un nou avânt din cauza situației conflictuale din Ucraina, nici previziunile nu sunt atât de pozitive. Previziunile Băncii Naționale a României indică o rată anuală a inflației IPC mai mare în aprilie, înainte de o decelerare treptată în următoarele trimestre, când sunt avute în vedere ajustări mai mici ale prețurilor la energie.
De asemenea, Banca Națională a României a majorat constant rata dobânzii de politică monetară și a decis să mențină un control ferm asupra lichidității pieței monetare. Actuala rată a dobânzii de politică monetară este de 3 la sută pe an (majorată începând cu 6 aprilie 2022 de la o rată anterioară de 2,5 la sută).
De asemenea, analiștii și-au redus estimarea pentru creșterea economică din 2022 la 3 la sută, cu jumătate de punct procentual mai puțin decât în prognoza anterioară, în timp ce așteptările lor inflaționiste au continuat să crească (o rată a inflației pentru 2022 este văzută la 8,03 la sută în prezent), pe fondul invaziei din Ucraina. În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, se așteaptă, de asemenea, o depreciere a monedei naționale în următoarele 12 luni, în timp ce rata dobânzii cheie stabilită de Banca Națională a României este anticipată să urce la cel puțin 4,25% în următoarele 12 luni.
Principalele provocări pentru a face afaceri în România:
Evoluția conformității: Legislația din România se schimbă adesea; companiile trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a-și menține operațiunile conforme. Modificările repetate ale legislației naționale – inclusiv ale codurilor comercial, civil și fiscal – au un impact clar atât asupra persoanelor juridice, cât și asupra reprezentanților acestora.
Birocrația: Sistemul birocratic din România reprezintă o provocare atât pentru companiile noi, cât și pentru cele vechi; cerințele de raportare prescrise și termenele fixe se adaugă la presiunea unor sancțiuni relativ ridicate pentru nerespectarea acestora.
Principalele oportunități pentru a face afaceri în România:
Începerea unei afaceri: Procesul de constituire a unei noi companii în România este relativ ușor: este nevoie în medie de 8 zile pentru a deschide o nouă afacere, ceea ce plasează România pe locul 48 în clasamentul Ease of Doing Business al Băncii Mondiale.
Accesul la talente: România are o forță de muncă bine educată, cu bune cunoștințe de limbi străine. Există o bogăție de profesioniști cu înaltă calificare și absolvenți motivați. Țara are un număr tot mai mare de servicii partajate, centre de cercetare și dezvoltare și profesioniști IT foarte talentați.
Investitorii străini pot alege dintre următoarele tipuri de reprezentări de afaceri în România:
- Societate pe acțiuni
- Societate cu răspundere limitată
- Parteneriat:
- Societate în nume colectiv
- Societate în comandită simplă
- Societate în comandită pe acțiuni
- Sucursală
- Birou de reprezentare
Pentru a înființa o societate sunt necesare mai multe documente juridice, cum ar fi o licență de funcționare, un sediu social, un cont bancar și mai multe documente referitoare la acționari și la directorii sau reprezentanții societății.
Ulterior, societatea nou înființată trebuie să se înregistreze la biroul fiscal și, în cazul în care are angajați, la organismele de asigurări sociale și de sănătate.
