Topul județelor cu cele mai mari salarii în prima jumătate a anului 2025 (HARTĂ)
Veverita Aliona
7 min read
În prima jumătate a anului 2025, Bucureștiul se menține în fruntea clasamentului național în ceea ce privește salariul mediu net, cu o valoare de aproximativ 5.500 lei pe lună. Deși poziția Capitalei este firească, avansul față de alte județe mari nu este atât de mare cum era în urmă cu cinci-zece ani. Salariile mari din București sunt susținute de sectoare precum IT, banking, consultanță și administrația centrală. Totuși, presiunea inflaționistă, chiriile ridicate și costul general al vieții estompează avantajul financiar pentru multe categorii de angajați. Spre exemplu, în retail sau sănătate, salariile rămân apropiate de media națională, fără sporuri notabile. Companiile private mari sunt cele care determină media generală, însă marea majoritate a angajaților au salarii sub acest prag. În același timp, Bucureștiul atrage zilnic zeci de mii de navetiști din Ilfov și județele limitrofe, ceea ce menține competitivitatea pe piața muncii. Salariul ridicat este, așadar, un indicator general, nu neapărat un standard accesibil tuturor celor care muncesc în Capitală.
Clujul confirmă statutul de pol regional cu salarii în creștere
Pe locul doi în topul județelor cu cele mai mari salarii se află Clujul, cu un salariu mediu net estimat la aproximativ 5.000 lei în prima parte a anului. Faima sa de hub tehnologic s-a consolidat prin prezența unui ecosistem solid format din companii de IT, outsourcing, servicii financiare și consultanță. Marile firme de software oferă salarii nete care pot depăși 10.000 lei pentru programatori și manageri de proiect cu experiență. De asemenea, startup-urile tech din Cluj beneficiază de resursă umană bine pregătită, grație universităților locale. Totuși, nu doar IT-ul contează: în Cluj funcționează și unități performante din sectorul medical privat, construcții și transporturi. Costul locuirii a crescut semnificativ în ultimii ani, în special în Cluj-Napoca, ceea ce afectează salariile reale ale angajaților din domenii precum comerțul sau educația. Chiriile mari forțează o parte din angajați să facă naveta zilnic din județele învecinate, cum ar fi Sălaj sau Mureș.
Brașov și Timișoara, în luptă strânsă pentru podium
Județele Brașov și Timișoara ocupă locurile următoare în clasament, cu salarii medii nete de aproximativ 4.600–4.700 lei. Brașovul se remarcă prin diversitatea economică: industria prelucrătoare, turismul și serviciile IT generează venituri peste media națională. În paralel, Timișoara se bazează pe sectorul industrial (mai ales auto), logistică și dezvoltarea centrelor de servicii. Timișoara atrage constant investiții străine și este conectată la rețele europene de transport, ceea ce stimulează veniturile și creează locuri de muncă stabile. În ambele județe, angajații din IT, inginerie și servicii financiare se bucură de salarii superioare. Totuși, există și segmente unde veniturile stagnează, precum retailul sau ospitalitatea. Diferențele între salariile din municipiu și cele din zonele rurale rămân vizibile, în ciuda mobilității crescute a angajaților.
Județele Iași și Ilfov urcă în top datorită serviciilor și proximității capitalei
Iașiul și Ilfovul completează topul celor mai bine plătite județe, cu salarii medii nete în jurul valorii de 4.400–4.500 lei în primele luni ale anului. În Iași, domeniile-cheie sunt IT-ul, serviciile bancare, susținute de un centru universitar puternic. Firmele multinaționale cu sedii regionale aici contribuie semnificativ la media salarială. În Ilfov, proximitatea față de Capitală favorizează dezvoltarea sectorului logistic și a serviciilor administrative pentru companii mari. Ilfovul atrage o parte din angajații care lucrează în București, dar locuiesc în orașe precum Otopeni, Voluntari sau Buftea. Salariile sunt influențate pozitiv de migrarea businessurilor din Capitală către zone cu costuri operaționale mai reduse. Totuși, în ambele județe există o polarizare puternică: veniturile din IT sau consultanță sunt ridicate, dar cele din comerț, agricultură sau construcții sunt sub media regională. Ritmul de creștere salarială este mai alert în Ilfov, pe fondul expansiunii parcurilor industriale și al investițiilor în infrastructură. În Iași, diferențele între sectorul privat și bugetari rămân sensibile, mai ales în sănătate și învățământ.
Sectoarele cel mai bine plătite: IT, tutun și construcții
Conform datelor oficiale publicate de INS, domeniul IT&C rămâne lider absolut în România în privința salariilor medii nete. În martie 2025, câștigul net în acest sector a fost de 13.697 lei, cu aproape 150% peste media națională. Acest domeniu domină în marile orașe, mai ales în București, Cluj, Iași și Timișoara, și atrage constant tineri profesioniști și freelanceri. Pe locul doi se află industria prelucrătoare a tutunului, unde salariul net a depășit 14.700 lei, însă acest sector este foarte restrâns și concentrat în câteva companii. Pe locurile următoare se situează domenii precum construcțiile (5.500 lei), ingineria (5.400 lei), consultanța (5.300 lei) și serviciile financiare (5.000 lei). Acestea formează o parte importantă a economiei urbane, oferind stabilitate și oportunități de avansare. Salariile mari reflectă și deficitul de forță de muncă specializată, ceea ce determină companiile să crească ofertele. În schimb, domenii precum textilele, HoReCa, retailul sau call-centrele plătesc sub 4.000 lei net, chiar și în județele dezvoltate.
Cele mai slab plătite județe – decalaje care persistă
La polul opus, în județe precum Giurgiu, Vrancea, Covasna, Gorj sau Tulcea, salariile medii nete rămân sub pragul de 4.000 lei. Giurgiu a înregistrat în primele luni ale anului un salariu mediu net de aproximativ 3.520 lei. Aceste județe suferă de lipsa unor centre urbane puternice, absența investițiilor majore și o bază economică slabă. Domină agricultura, micile servicii și comerțul local, toate sectoare cu valoare adăugată scăzută. În lipsa unor zone industriale dezvoltate sau a unui sistem universitar care să rețină tinerii, forța de muncă se mută către orașele mari sau pleacă în străinătate. Situația perpetuează cercul vicios: salarii mici – migrație – deficit de personal – stagnare economică. Deși există inițiative locale de dezvoltare, ele sunt adesea fragmentare, fără impact sistemic. În plus, infrastructura slabă (drumuri, internet, transport feroviar) descurajează investitorii privați. Singurele sectoare care oferă salarii mai decente sunt administrația publică și anumite spitale județene, dar acestea nu pot susține întreaga piață a muncii. Diferențele de salarizare între București și aceste județe depășesc uneori 2.000 lei net lunar.
Diferențele între urban și rural: aceeași țară, alte lumi
Disparitățile salariale nu se regăsesc doar între județe, ci și în interiorul fiecărui județ, între zonele urbane și cele rurale. În județe precum Cluj, Timișoara sau Iași, salariul mediu net poate fi cu 30–50% mai mare în municipiul reședință decât în comunele din jur. În orașele mari sunt concentrate locurile de muncă bine plătite din IT, servicii, producție și sector public, în timp ce în mediul rural predomină agricultura de subzistență și micile activități comerciale. Lipsa transportului public decent, a infrastructurii digitale și a locurilor de muncă industriale face ca multe comune să devină dependente economic de orașele apropiate. Acest lucruafectează în special tinerii, care fie migrează, fie se angajează în poziții slab plătite, fără perspective reale de evoluție. De exemplu, într-un județ precum Brașov, salariile din municipiu pot fi cu 2.000 de lei mai mari decât în orașele mici sau sate. În plus, educația profesională și accesul la formare continuă sunt aproape inexistente în mediul rural.
Migrația internă influențează harta salariilor
Un lucru care influențează dinamica salarială la nivel județean este migrația internă a forței de muncă. Mulți români din județe cu salarii mici se mută temporar sau permanent în orașe precum București, Cluj, Timișoara sau Brașov. Acest fenomen duce la creșterea artificială a ofertei de muncă în centrele mari și la o și mai mare depopulare a zonelor deja vulnerabile. Dinamica este accelerată și de naveta zilnică între județe, susținută de infrastructura rutieră și de transportul privat. În orașe precum Cluj sau Timișoara, o parte importantă din forța de muncă vine din județele vecine, unde salariile sunt mai mici. În același timp, această migrație pune presiune pe serviciile publice, pe locuințe și pe sistemul sanitar din orașele mari.
Domeniile IT, construcții, consultanță și industrie prelucrătoare aduc cele mai mari venituri, dar accesul la aceste locuri de muncă este inegal între regiuni. Educația, infrastructura și capacitatea de atragere a investițiilor sunt factori determinanți care influențează direct nivelul salariilor. Diferențele dintre județe sunt alimentate nu doar de piața muncii, ci și de politicile publice și de modul în care sunt distribuite resursele.
