
În ultimele două decenii, conceptul de coworking a cunoscut o ascensiune rapidă la nivel global, iar România nu face excepție. Începând cu anii 2000, capitalele economice ale țării, precum București, Cluj-Napoca și Timișoara, au început să adăpostească tot mai multe spații de acest tip, ce oferă nu doar o alternativă la birourile tradiționale, dar și o oportunitate pentru antreprenori și freelanceri. Aceste spații de coworking se adresează, în special, companiilor mici și mijlocii, dar și multinaționalelor care preferă flexibilitatea și eficiența. Deși sunt văzute adesea ca o opțiune temporară sau suplimentară, studiile arată că modelul coworking ar putea deveni o soluție pe termen lung pentru multe organizații, înlocuind treptat birourile tradiționale. Cu o creștere semnificativă a cererii pentru spații flexibile în ultimii ani și o proiecție de expansiune constantă, întrebarea este dacă aceste spații vor deveni, în mod efectiv, alternativa dominantă.
Flexibilitate în locul angajamentului pe termen lung: avantajul coworkingului
Unul dintre cele mai mari avantaje pe care spațiile de coworking le oferă este flexibilitatea. Într-un mediu economic dinamic, în care incertitudinea financiară poate fi o realitate constantă, multe companii preferă să opteze pentru soluții de birouri care nu presupun angajamente pe termen lung. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță imobiliară CBRE, în 2023, 32% dintre firmele din România au ales să închirieze birouri flexibile, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă față de anii anteriori. În comparație cu contractele de închiriere tradiționale, care sunt de obicei pe termen de 3 până la 5 ani, spațiile de coworking permit angajarea pe perioade mai scurte, de la câteva luni la un an, ceea ce reduce riscul financiar și îmbunătățește adaptabilitatea companiilor. Această flexibilitate este esențială pentru startup-uri și întreprinderi mici, dar și pentru marile corporații care vor să testeze modele de lucru noi, fără a-și asuma riscuri majore.
Costurile mai mici pentru companii: o alegere economică
Un alt factor crucial care face ca spațiile de coworking să fie atractive pentru firmele românești este costul redus comparativ cu închirierea unui birou tradițional. Potrivit unui raport al companiei de cercetare imobiliară JLL, în 2023, costurile cu închirierea unui birou în centrul Bucureștiului au crescut cu 10% față de anul anterior, ceea ce face ca soluțiile de birouri flexibile să devină tot mai atractive pentru companiile care doresc să reducă cheltuielile. În medie, închirierea unui loc de muncă într-un spațiu de coworking costă mult mai puțin decât închirierea unui birou de sine stătător, oferind acces la infrastructură de calitate, internet rapid și facilități comune, fără a fi nevoie de investiții suplimentare pentru mobilier sau echipamente. De asemenea, multe dintre aceste spații sunt dotate cu săli de conferințe, servicii de curățenie și securitate, ceea ce le face o opțiune economică extrem de viabilă pentru afaceri mici sau startup-uri care nu își permit costuri administrative mari.
Transformarea modului de lucru: tendințele post-pandemie în România
Chiar dacă nu putem vorbi despre o pandemie, este important de menționat cum schimbările recente din piața muncii au accelerat adoptarea conceptului de coworking. După anul 2020, mulți angajatori din România au început să adopte lucrul hibrid, iar angajații din diferite domenii au fost mai deschiși să exploreze alte modalități de lucru, inclusiv cele oferite de spațiile de coworking. În prezent, se estimează că aproximativ 25% dintre angajații din București lucrează în regim hibrid, având posibilitatea de a alege între biroul companiei și un spațiu de coworking. Acest model a avut un impact pozitiv asupra cererii de birouri flexibile, iar 56% dintre angajatori din România susțin că vor continua să adopte măsuri de flexibilizare a locului de muncă pe termen lung. În acest context, spațiile de coworking sunt văzute ca soluția perfectă pentru a sprijini acest tip de muncă flexibilă.
Diversitatea serviciilor: un loc de muncă complet echipat
Spațiile de coworking nu sunt doar locuri unde se poate lucra, ci adevărate ecosisteme care sprijină dezvoltarea profesională și socializarea între membrii lor. Aceste spații sunt dotate cu servicii complementare precum săli de conferințe moderne, locuri de relaxare, cafenele, iar unele includ și evenimente educaționale sau de networking. De asemenea, multe dintre ele sunt echipate cu tehnologii de ultimă generație, care permit angajaților să beneficieze de un mediu de lucru optimizat, fără a trebui să investească sume mari în echipamente. Acest model este tot mai atractiv pentru tinerii antreprenori și startup-uri care doresc să aibă acces la tehnologie de vârf fără a face investiții mari într-o infrastructură proprie. Astfel, se creează un mediu favorabil inovației și dezvoltării continue, iar colaborarea între diverse industrii poate aduce beneficii reciproce.
Schimbarea culturii corporatiste: coworking ca parte din identitatea unei companii
Spațiile de coworking nu influențează doar modul de lucru, ci și cultura organizațională a companiilor. Tot mai multe firme românești aleg să își stabilească birourile în aceste locații pentru a sprijini o cultură corporatistă bazată pe colaborare și flexibilitate. De exemplu, un studiu realizat de compania de resurse umane APT Group a arătat că 42% dintre angajatori susțin că angajații care lucrează în mod regulat în spații de coworking au o performanță profesională mai bună și sunt mai motivați. Aceste spații încurajează un schimb constant de idei și crearea de legături între persoane cu diverse domenii de activitate, fapt care contribuie la dezvoltarea unei mentalități inovative. În plus, mediul deschis și colaborativ este favorabil pentru angajații tineri care caută locuri de muncă cu un vibe modern și dinamic, iar acest lucru ajută companiile să atragă talente din diverse domenii.
Provocările adoptării spațiilor de coworking în România
Deși avantajele spațiilor de coworking sunt evidente, există și provocări pe care aceste soluții le aduc pe piața muncii din România. Unul dintre principalele obstacole este reprezentat de rezistența unor angajatori față de ideea de a renunța complet la birourile tradiționale. Mulți dintre aceștia consideră că, deși flexibilitatea este un avantaj, un birou dedicat poate ajuta la consolidarea imaginii companiei și a relațiilor externe. De asemenea, unele industrii care necesită un nivel ridicat de securitate a datelor sau care lucrează cu echipamente speciale pot fi mai puțin dispuse să adopte acest model. În plus, accesibilitatea acestui tip de spațiu poate fi o problemă în orașele mai mici din România, unde oferta de coworking este limitată.
Cererea de spații de coworking în orașele din România: o creștere constantă
Pe măsură ce cererea de locuri de muncă flexibile crește, și oferta de spații de coworking în România este într-o continuă expansiune. În București, dar și în alte orașe mari precum Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, dezvoltatorii imobiliari investesc constant în amenajarea de noi spații destinate coworkingului. Potrivit unui raport al companiei de consultanță imobiliară Colliers, în 2023, ponderea spațiilor de coworking în totalul pieței de birouri din România a crescut cu 15%, iar numărul acestora a ajuns la 230 de locații. Pe măsură ce aceste spații se diversifică și oferă condiții din ce în ce mai atractive, crește și numărul de companii și angajați care le aleg. Se estimează că, în următorii cinci ani, cererea pentru spații de coworking va continua să crească, având un impact semnificativ asupra pieței imobiliare din România.
Tendințele globale în coworking: cum va arăta viitorul acestui model?
Pe măsură ce piața de coworking din România se maturizează, la nivel global, acest model se adaptează la schimbările pieței muncii. Conform unui raport al Global Coworking Unions, se estimează că până în 2025, 40% dintre angajați vor lucra exclusiv în regim hibrid sau de la distanță. Aceste tendințe vor încuraja și mai mult dezvoltarea de soluții de birouri flexibile, care să sprijine mobilitatea și flexibilitatea angajaților. În acest context, România va trebui să își adapteze infrastructura și politicile de reglementare pentru a sprijini acest tip de muncă, iar dezvoltatorii imobiliari vor trebui să țină cont de cerințele pieței. Acest lucru va determina o schimbare a peisajului imobiliar și o competiție mai mare între diferitele tipuri de birouri disponibile pe piață.
Deși spațiile de coworking prezintă multiple avantaje și sunt tot mai populare pe piața românească, este puțin probabil ca ele să înlocuiască complet birourile tradiționale în viitorul apropiat. Cu toate acestea, ele vor juca un rol esențial în remodelarea pieței muncii, oferind companiilor o soluție flexibilă și economică de locuri de muncă. Totodată, nevoia de personalizare și specificitate în funcție de industria în care activează companiile va continua să asigure relevanța birourilor tradiționale. Modelul hibrid și combinarea celor două tipuri de birouri se preconizează că vor domina în continuare.