Scut împotriva imprevizibilului: creșterea asigurărilor obligatorii de locuințe în România
Veverita Aliona
11 min read
În România, peste 85% dintre locuințe sunt proprietate personală, iar riscurile naturale sunt o realitate cotidiană, protejarea patrimoniului devine mai mult decât o opțiune – o necesitate. În luna martie 2025, numărul polițelor active de asigurare obligatorie a locuinței (PAD) a crescut cu 11%, ajungând la peste 2,14 milioane de contracte în vigoare. Această evoluție, raportată de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), reflectă o schimbare de mentalitate în rândul românilor, tot mai conștienți de vulnerabilitatea imobilelor în fața cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren. Deși încă insuficient pentru a atinge ținta unui grad de acoperire de peste 50% din totalul fondului locativ, saltul este semnificativ în comparație cu ritmul lent de creștere din anii anteriori. Cu un cost anual fix de doar 20 de euro pentru o poliță standard, beneficiile acestei forme de protecție sunt incontestabile, mai ales în contextul schimbărilor climatice și al creșterii prețurilor din domeniul construcțiilor. În spatele acestor cifre se ascunde o poveste națională despre responsabilitate, lipsuri sistemice și frica justificată de pierderi irecuperabile. Asigurarea locuinței, deși impusă prin lege, nu a fost niciodată un reflex firesc pentru mulți proprietari români. Însă datele din martie oferă un prim semnal de optimism: lucrurile se mișcă, lent, dar în direcția corectă.
Un obicei care se formează greu: lipsa culturii de prevenție în România
Românii sunt, în general, mai reținuți când vine vorba de asigurări, iar acest lucru se observă mai ales în segmentul asigurărilor obligatorii de locuință. Potrivit datelor PAID, în ciuda creșterii de 11% din martie, încă există milioane de locuințe neasigurate, în special în mediul rural, unde nivelul de informare este scăzut. Mulți proprietari nu conștientizează riscurile reale și se bazează pe ideea că „nu mi se va întâmpla tocmai mie”. Alții ignoră obligația legală, considerând-o o formalitate lipsită de utilitate. Această mentalitate este întreținută și de lipsa unor campanii eficiente de educație financiară, precum și de o slabă aplicare a sancțiunilor prevăzute de lege. Autoritățile locale, care ar trebui să verifice existența polițelor în procesul de eliberare a actelor de proprietate sau înregistrare fiscală, rareori pun în practică aceste atribuții. De asemenea, mulți români confundă asigurarea obligatorie PAD cu cele facultative, mai complexe și costisitoare, ceea ce generează confuzii și reticență. Acest decalaj între percepție și realitate costă scump atunci când natura lovește nemilos, lăsând familii întregi fără acoperiș deasupra capului și fără sprijin financiar real.
Datele din martie 2025: un impuls neașteptat pe fondul riscurilor iminente
Creșterea de 11% în numărul polițelor PAD active în martie 2025 a fost una dintre cele mai mari raportate într-o singură lună în ultimii cinci ani. Potrivit PAID, această creștere s-a datorat în principal unei campanii susținute de promovare în județele expuse seismic, precum Vrancea, Buzău și Prahova, dar și intensificării comunicării pe rețele sociale despre cutremurele recente de intensitate mică. Conform statisticilor oficiale, peste 195.000 de locuințe au fost asigurate în plus față de luna februarie, marcând o mobilizare neașteptată în rândul populației. Cei mai activi au fost tinerii proprietari din mediul urban, în special în București, Cluj-Napoca și Iași, orașe în care cererea de locuințe noi este în continuă creștere. Specialiștii în asigurări susțin că impactul mediatic și frica generată de evenimente naturale iminente sunt, de cele mai multe ori, catalizatorii reali ai deciziilor de protecție financiară. Astfel, comportamentul reactiv – în locul celui preventiv – continuă să definească alegerile economice ale românilor în acest domeniu. Cu toate acestea, trendul ascendent indică o trezire treptată la realitate, mai ales în rândul celor care investesc sume considerabile în locuințe și doresc o protecție minimă, dar obligatorie.
Cine plătește, cine încasează: funcționarea sistemului PAID
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) este o societate formată dintr-un consorțiu de 12 companii de asigurări, care au ca scop gestionarea riscurilor majore legate de locuințe. Sistemul funcționează pe baza principiului mutualității: contribuțiile tuturor asiguraților sunt folosite pentru acoperirea daunelor celor afectați de dezastre. O poliță PAD acoperă daunele provocate de trei riscuri majore: cutremure, inundații și alunecări de teren. Suma maximă despăgubită este de 20.000 de euro pentru locuințele din materiale nestructurale și 10.000 de euro pentru cele din chirpici sau alte materiale slabe. Pentru a funcționa eficient, sistemul trebuie să aibă o bază largă de contribuabili – adică un număr mare de polițe active. Fără acest volum, sustenabilitatea mecanismului este pusă în pericol. De altfel, în 2024, PAID a avertizat în mai multe rânduri asupra necesității creșterii gradului de cuprindere, întrucât riscurile cresc, iar fondurile disponibile pot deveni insuficiente în cazul unui dezastru major. Statul român, prin legislația în vigoare, susține obligativitatea asigurării, dar nu intervine direct în administrarea fondului. Această independență este importantă pentru menținerea încrederii în neutralitatea sistemului, însă lipsa de control duce adesea la abateri de la scopul inițial al legii.
Proprietarii și primăriile: un parteneriat inexistent
Deși legea impune ca toate locuințele din România să fie asigurate printr-o poliță PAD, realitatea din teritoriu arată un decalaj cronic între norme și aplicare. Primăriile, teoretic obligate să verifice existența acestor polițe la actualizarea rolurilor fiscale, nu dispun de resurse, motivație sau voință administrativă reală pentru a implementa această obligație. În lipsa unor controale sistematice sau a unor sancțiuni clare, proprietarii se simt eliberați de responsabilitate. Mai grav este faptul că autoritățile locale din zonele cele mai expuse – cum ar fi regiunile montane sau luncile râurilor – tratează subiectul cu o nepăsare periculoasă. În multe cazuri, asigurarea locuinței este confundată cu taxe suplimentare impuse cetățenilor, iar mesajul se diluează în lipsa unei comunicări eficiente. Într-un stat unde multe inițiative rămân doar pe hârtie, această lipsă de colaborare între administrația locală și cetățeni blochează progresul unei măsuri care, în mod firesc, ar trebui să fie de interes comun. Experții în politici publice atrag atenția asupra nevoii de a introduce stimulente fiscale sau scutiri pentru proprietarii care respectă legea, și penalizări vizibile pentru cei care o ignoră. Fără un efort coordonat și coerent, creșterea din martie riscă să rămână un simplu vârf de moment, fără continuitate și fără impact structural asupra pieței asigurărilor de locuință.
Asigurarea obligatorie și piața imobiliară: o legătură subtilă, dar esențială
Într-o Românie în care prețurile locuințelor continuă să crească, iar cererea este alimentată de migrarea urbană și dorința de siguranță, polițele PAD devin un criteriu tot mai important în procesul de tranzacționare imobiliară. Agenții imobiliari raportează o tendință nouă în rândul cumpărătorilor: interesul față de documentele legale care atestă protecția unei proprietăți. Deși asigurarea obligatorie nu acoperă riscurile precum incendii sau furturi, ea reprezintă o garanție minimă a responsabilității vânzătorului. În marile orașe, băncile care acordă credite ipotecare solicită în mod expres existența unei polițe PAD, indiferent dacă achiziția se face prin programul Noua Casă sau nu. Astfel, creșterea polițelor active în martie reflectă și dinamica intensificată de pe piața tranzacțiilor, în special în zonele urbane emergente. Pentru cumpărătorii bine informați, o locuință asigurată este mai atrăgătoare, mai ales în contextul unei legislații care, deși imperfectă, încearcă să responsabilizeze proprietarii. Totuși, impactul acestei tendințe este limitat la zonele cu acces la servicii financiare moderne și la o piață activă. În rural, fenomenul este inexistent. Așadar, legătura între asigurări și piața imobiliară este reală, dar profund dezechilibrată geografic, semnalând nevoia unei intervenții statale care să echilibreze această dinamică.
Diferențe regionale: harta neuniformă a responsabilității
Distribuția polițelor PAD în România este profund inegală și reflectă diferențele de dezvoltare economică și educație financiară între regiunile țării. Conform datelor PAID, Bucureștiul și județele din vestul țării – precum Timiș, Cluj și Arad – înregistrează cele mai mari procente de locuințe asigurate, cu valori care depășesc 45% din totalul imobilelor eligibile. La polul opus se află județele din sud și nord-est, cum ar fi Teleorman, Vaslui sau Botoșani, unde gradul de asigurare nu depășește 10%. Aceste discrepanțe sunt explicate prin nivelul de trai, accesul la canale moderne de informare și prezența agenților de asigurări în teren. În mediul rural, lipsa de infrastructură și birocrația excesivă descurajează contractarea unei polițe, chiar și atunci când există dorință.
Polița PAD față de asigurarea facultativă: diferențe și confuzii
O sursă majoră de confuzie pentru publicul larg este diferența fundamentală dintre asigurarea obligatorie PAD și polițele facultative. PAD acoperă doar riscurile majore generate de fenomene naturale – cutremur, inundație, alunecări de teren – și oferă sume limitate de despăgubire, în timp ce asigurările facultative includ o gamă largă de riscuri, de la incendii, explozie și furt, până la daune provocate de vecini sau defecțiuni interne. În ciuda acestor diferențe, mulți români cred în mod eronat că dețin o poliță completă doar prin PAD, ceea ce duce la false senzații de siguranță. Asiguratorii și brokerii atrag atenția că, în cazul unei daune majore care nu ține de un dezastru natural, un proprietar cu doar PAD nu va beneficia de nicio despăgubire. În martie 2025, odată cu creșterea numărului de polițe PAD, a crescut și interesul pentru clarificarea acestor aspecte, în special în rândul tinerilor proprietari care achiziționează prima locuință. Campaniile de informare trebuie să includă această distincție esențială, pentru ca românii să nu fie luați prin surprindere în momentele critice. În plus, asigurarea facultativă este condiționată de existența unei polițe PAD, astfel încât cei care aleg o protecție completă sunt, indirect, obligați să se conformeze cerințelor legale. Astfel, piața asigurărilor are nevoie de claritate, transparență și un discurs adaptat publicului român, în care diferențele să fie explicate simplu, dar complet.
Strategii de creștere: cum au reușit asigurătorii să atragă mai mulți clienți
Când încrederea consumatorilor este greu de câștigat, asigurătorii care operează pe segmentul polițelor PAD au fost nevoiți să regândească strategiile de vânzare și comunicare. În martie 2025, saltul de 11% în numărul de polițe active nu este doar rezultatul fricii de dezastre naturale, ci și al unei campanii concertate de informare și facilitare a accesului. Companiile de asigurări au început să colaboreze cu platforme digitale, bănci și brokeri pentru a face procesul de achiziție cât mai simplu, rapid și intuitiv. Mulți clienți au descoperit că pot încheia polița în câteva minute, direct de pe telefonul mobil, fără să mai fie nevoie să meargă fizic la un ghișeu. În plus, parteneriatele dintre asigurători și instituții de creditare au crescut vizibilitatea PAD în contextul creditelor imobiliare, iar acest lucru a contribuit semnificativ la creșterea ratei de penetrare. S-au investit resurse în promovarea unui discurs centrat pe responsabilitate socială și protecția familiei, nu doar pe obligația legală. Astfel, polița PAD a început să fie percepută nu ca o taxă impusă, ci ca o măsură firească de prevenție. Cu toate acestea, creșterea nu ar fi fost posibilă fără implicarea unor rețele de distribuție locale, mai ales în orașele mici, acolo unde contactul direct contează enorm. În mod ironic, concurența dintre firmele de asigurări a devenit benefică pentru consumatori, oferindu-le mai multă transparență și opțiuni de preț. Dincolo de cifre, însă, provocarea rămâne transformarea acestui avans într-o tendință durabilă, care să nu depindă doar de presiunea momentului sau de contextul meteorologic.
Impactul economic al asigurării locuințelor: un lanț de efecte pozitive
Creșterea numărului de locuințe asigurate generează efecte benefice nu doar pentru proprietari, ci și pentru economia în ansamblul ei. Atunci când locuințele sunt protejate prin polițe, statul este scutit de cheltuieli uriașe în cazul unor calamități, iar fondurile publice pot fi direcționate spre reconstrucții strategice, nu spre ajutoare de urgență individuale. În același timp, asigurările creează o plasă de siguranță economică pentru gospodării, care, în loc să se confrunte cu falimentul în urma pierderii locuinței, pot reintra rapid în circuitul economic. De asemenea, industria construcțiilor beneficiază indirect, prin creșterea cererii de reparații și reabilitări finanțate prin despăgubiri. Nu în ultimul rând, sectorul asigurărilor contribuie la dezvoltarea pieței financiare locale, prin investiții în titluri de stat sau alte active sigure. În martie 2025, datele PAID indică nu doar o creștere cantitativă, ci și o diversificare a profilului celor care încheie polițe – un semn clar că produsul începe să fie perceput ca un instrument economic, nu doar ca o obligație birocratică. Pentru România, o țară expusă geografic riscurilor naturale și cu o rată încă redusă de economisire, polița PAD poate deveni un pilon de stabilitate pentru milioane de familii. Este nevoie, însă, de un efort concertat între stat, companii și cetățeni pentru a menține această direcție. Fiecare poliță vândută înseamnă nu doar un risc mai mic pentru o familie, ci și o economie mai rezilientă, mai capabilă să absoarbă șocuri și să continue să funcționeze eficient.
După ani de stagnare, creșterea din martie 2025 ar putea marca începutul unei noi etape în percepția românilor asupra asigurării locuințelor. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că fără o reformă coerentă și profundă, efectele vor rămâne temporare. Este nevoie de actualizarea valorii maxime despăgubite prin polița PAD, care nu reflectă realitatea pieței imobiliare actuale, în special în orașele mari. De asemenea, includerea altor riscuri în cadrul PAD – cum ar fi incendiile sau deteriorările provocate de sistemele de utilități – ar putea face produsul mai atractiv. Statul trebuie să devină un jucător activ în acest proces, nu doar un legiuitor pasiv: digitalizarea bazei de date cu polițele active, legarea acestora de impozitul pe proprietate și introducerea unor reduceri pentru cei care respectă regulile sunt doar câteva măsuri necesare.
