Veverita Aliona 
În anul 2023, resursele energetice totale disponibile în România au înregistrat o scădere de 1,1% față de anul precedent, ceea ce a influențat semnificativ structura energetică națională. Potrivit datelor INS, această contracție a adus disponibilitatea de energie la un total de 42 milioane de tone echivalent petrol (tep), o cifră ce subliniază atât nevoia de diversificare a resurselor energetice, cât și vulnerabilitatea actuală a sectorului. Evoluția scăderii are la bază doi factori principali: reducerea producției de energie primară și diminuarea importurilor de produse energetice, ambele afectând strategia energetică a României pe termen mediu și lung.
Producția de energie primară, în scădere continuă
Producția de energie primară a scăzut cu 1,5% în 2023 față de 2022, fiind un punct de îngrijorare pentru sustenabilitatea sectorului energetic. Această reducere reflectă scăderea semnificativă a producției de cărbune și țiței, factori ce afectează echilibrul energetic intern. Deși energia regenerabilă și gazele naturale au înregistrat o creștere, aceste câștiguri au fost insuficiente pentru a compensa pierderile din sectoarele tradiționale. În lipsa unei dezvoltări ample în sursele regenerabile și a unui plan de tranziție, România se confruntă cu provocări majore în atingerea securității energetice.
Dependența de importuri, în scădere
Importurile de produse energetice au scăzut cu 5,5%, reflectând o tendință de reducere a dependenței de surse externe, dar și o nevoie de eficiență în utilizarea resurselor interne. Scăderile cele mai accentuate au fost observate în importurile de cărbune și cocs (-49%), țiței (-15,3%) și gaze naturale utilizabile (-6,2%). Această tendință ar putea aduce României o oarecare independență energetică, dar totodată creează riscuri în fața unui potențial deficit de resurse în contextul unor ierni reci sau al unor necesități industriale crescute.
Consumul intern brut, o nouă realitate
În 2023, consumul intern brut de energie al României a scăzut cu 3,5%, marcând un nou record de reducere a consumului în ultimii ani. Această contracție indică o potențială scădere a cererii în industrie și în gospodării, ceea ce reflectă o încetinire a activității economice. Mai mult, scăderea consumului brut sugerează că economia României devine din ce în ce mai puțin dependentă de energie intensivă, o tendință ce poate deschide noi oportunități pentru investițiile în tehnologii mai eficiente și mai ecologice.
Eficiența energetică a consumului final
Consumul final energetic, care cuprinde întreaga economie, a scăzut cu 3,2%, afectând în special sectorul industrial, unde consumul s-a redus cu 13,8%. Această scădere subliniază impactul costurilor ridicate și presiunii de eficientizare a activităților din industrie. În schimb, transporturile și alte sectoare au înregistrat o creștere de 3,9%, respectiv 3,8%, ceea ce reflectă schimbări în structura consumului final. Aceste transformări pot încuraja investițiile în eficiența energetică, având ca scop alinierea la normele europene și reducerea impactului asupra mediului.
Transportul și populația – Principalii consumatori de energie
În cadrul consumului final energetic, transporturile au continuat să dețină cea mai mare pondere, cu 33,7%, urmate de consumul gospodăriilor, care ocupă 32,5% din total. Această repartizare reflectă dependența sectorului de transporturi de resursele energetice și relevă provocările privind decarbonizarea acestuia. În același timp, consumul casnic rămâne semnificativ, iar scăderea sa cu 4,3% arată o adaptare la costurile tot mai mari și la schimbările de comportament, datorită programelor de eficiență energetică.
Industria – O scădere a consumului de energie
Industria, al treilea cel mai mare consumator de energie, a înregistrat o reducere semnificativă a consumului cu 13,8%. Această scădere substanțială evidențiază adaptarea companiilor la noile realități economice și necesitatea de eficientizare a producției. În contextul scăderii resurselor energetice, eficiența energetică devine un factor decisiv pentru supraviețuirea și competitivitatea industriei românești pe piețele internaționale.
Creșterea exporturilor de energie
În contrast cu scăderea producției interne, exportul de energie a înregistrat o creștere de 11,3%, un record pentru România. Această evoluție indică un avantaj strategic, în contextul unei piețe europene în tranziție, unde cererea de energie din surse sigure este în creștere. Aceasta oferă României o oportunitate economică valoroasă, dar crește și presiunea pentru a asigura suficientă energie disponibilă pentru nevoile interne.
Consumul de energie pe locuitor, în scădere
În 2023, consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1.592 kg echivalent petrol, în scădere cu 3,6% față de anul precedent. Aceasta scădere evidențiază trendul de eficiență și adaptare la resursele disponibile. Dincolo de economia energetică în sine, acest indicator sugerează o conștientizare sporită a populației asupra consumului și o orientare mai mare către sursele regenerabile și tehnologiile sustenabile.
Energia regenerabilă și speranțele de viitor
Deși producția de energie electrică din surse regenerabile a crescut cu 21,8%, contribuția acestora rămâne insuficientă pentru a compensa scăderea generală a resurselor tradiționale. Totuși, acest avans indică un interes crescut pentru investițiile în domeniul regenerabilelor și o aliniere mai puternică la obiectivele Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon. Astfel, România ar putea deveni un exemplu de succes al tranziției energetice dacă investițiile și reglementările continuă în această direcție.
Gazele naturale – O resursă crucială
Producția de gaze naturale utilizabile a crescut ușor cu 1,7% în 2023, dar importanța acestei resurse în mixul energetic al României este crucială. Gazele naturale oferă flexibilitate și sunt esențiale pentru tranziția energetică, întrucât permit echilibrarea între producția regenerabilă și cererea variabilă de energie. Creșterea lor modestă subliniază nevoia de proiecte suplimentare de extracție și explorare, pentru a asigura o alimentare constantă pe termen lung.
Combustibilii fosili în regres
Resursele de cărbuni și țiței au înregistrat scăderi semnificative, de 21,6%, respectiv 11,1%. Acest declin este rezultatul atât al costurilor mari de producție, cât și al orientării generale către sursele de energie cu emisii reduse. Această reducere poate sprijini atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor, dar totodată creează presiuni asupra resurselor energetice pe care economia românească încă se bazează.
Fluctuațiile pieței internaționale de energie
Scăderile resurselor de energie se reflectă în mod direct în importuri, iar fluctuațiile pieței internaționale pot aduce și mai multă volatilitate. Dependința de importuri de produse energetice sensibile la variațiile prețurilor internaționale poate influența inflația și creșterea economică. În fața acestor riscuri, România are nevoie de strategii de gestionare și adaptare pentru a menține stabilitatea pieței.
Un semnal de alarmă pentru politici publice
Declinul resurselor energetice din România poate deveni un semnal de alarmă pentru factorii de decizie în vederea regândirii politicilor energetice. Guvernul are nevoie de măsuri eficiente pentru a stimula investițiile în tehnologii noi, eficiență energetică și în surse alternative. Un cadru legislativ puternic și stimulentele pentru tranziția la o economie verde pot proteja economia românească în fața unor posibile crize energetice.
Reducerea resurselor energetice și ajustările consumului oferă o perspectivă unică pentru 2024, când necesitatea diversificării va deveni din ce în ce mai importantă. Tranziția către energie curată, alături de eficientizarea industriei și de promovarea conștientizării consumului casnic, va contura următorul capitol energetic al României.
