România pierdere masivă de afaceri: Peste 59.000 de firme radiate în 2024 – O criză gravă
Veverita Aliona
6 min read
În ultimele nouă luni ale anului 2024, România se confruntă cu o situație alarmantă: numărul firmelor radiate a crescut semnificativ, afectând toate județele țării. Potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), 59.056 de firme au fost radiate la nivel național, marcând o creștere de 23,41% față de aceeași perioadă din 2023. Această creștere subliniază o problemă economică gravă, una care se extinde de la micile afaceri locale până la companii de anvergură regională, sugerând un climat economic dificil și provocator pentru mediul antreprenorial românesc. Cauzele sunt multiple și includ factori precum inflația, accesul dificil la credite și instabilitatea legislativă, fiecare afectând capacitatea firmelor de a se menține pe piață.
Bucureștiul, liderul radierilor: Capitala plătește prețul competitivității intense
Bucureștiul, motorul economic al României, a înregistrat cel mai mare număr de radieri, cu 9.089 de companii dispărute, în creștere cu 15,05% față de perioada similară din anul precedent. Acest număr semnificativ arată că nici măcar piața din capitală nu este imună la provocările actuale, deși ea beneficiază de resurse economice și oportunități mai numeroase. Atragerea forței de muncă calificate și competiția agresivă între companii impun costuri mari de operare și menținere pe piață. Pentru multe firme mici și mijlocii, capitala devine un loc nesustenabil din cauza costurilor ridicate de închiriere, salariilor competitive și presiunii constante de inovare.
Județele de top la capitolul radieri: Cluj, Timiș și Constanța
După București, județele Cluj, Timiș și Constanța sunt printre cele mai afectate de acest val de radieri, înregistrând creșteri semnificative. Clujul, cunoscut pentru dinamismul său antreprenorial, a înregistrat 2.935 de radieri, o creștere de 24,79% față de 2023. De asemenea, Timișul și Constanța, cu 2.390 și, respectiv, 2.282 de radieri, reflectă presiunile economice regionale. Județele acestea au fost atrăgătoare pentru start-up-uri și investiții, însă provocările de pe piața forței de muncă și costurile ridicate de operare le-au transformat în medii mai puțin favorabile pentru dezvoltarea firmelor mici.
Ascensiunea surprinzătoare a Dâmboviței: O creștere de 72,16% în radieri
Un caz aparte este județul Dâmbovița, care a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri procentuale, de 72,16%, ajungând la 2.226 de firme radiate. Această cifră ridicată sugerează că firmele din județ întâmpină dificultăți mari în a face față provocărilor economice curente. Posibilitatea migrării forței de muncă spre orașe mai dezvoltate economic, precum București, unde salariile sunt mai competitive, și scăderea cererii locale reprezintă factori cruciali. Acest context transformă mediul antreprenorial într-unul foarte volatil, punând sub presiune afacerile mici și mijlocii.
Agricultura și comerțul, sectoarele cele mai afectate
Cele mai multe radieri au avut loc în sectoarele comerțului cu ridicata și amănuntul, reparații auto și agricultură. Comerțul și reparațiile au raportat 13.506 radieri, o creștere de 12,28%, în timp ce agricultura a înregistrat o creștere impresionantă de 80,02%. Agricultura, în special, se confruntă cu dificultăți majore, de la costurile mari de producție până la dificultatea accesului la finanțări bancare. Lipsa de predictibilitate a subvențiilor și schimbările frecvente în reglementările din domeniu afectează grav sustenabilitatea acestui sector vital.
În căutarea stabilității: Radierea firmelor în sectorul serviciilor profesionale
O altă categorie afectată de fenomenul radierilor este cea a firmelor din domeniile profesionale, științifice și tehnice, care au înregistrat 5.049 de radieri, marcând o creștere de 20,85%. Acestea includ firme de consultanță, inginerie și cercetare-dezvoltare, sectoare ce ar trebui să joace un rol major în dezvoltarea economică. Mediul economic actual descurajează dezvoltarea pe termen lung în aceste domenii, determinând mulți antreprenori să opteze pentru închiderea afacerilor, din cauza incertitudinilor privind cererea pe piață.
Harghita, campioană la radieri: O creștere de 79,05% față de 2023
Cu o creștere de 79,05% a radierilor, județul Harghita reflectă perfect tendința de dificultate economică din zonele mai puțin dezvoltate ale României. Aici, întreprinderile mici și mijlocii sunt deosebit de vulnerabile la lipsa de sprijin economic și dificultățile de a accesa piețele externe. Radierile masive din județ sugerează că strategiile actuale de susținere a antreprenoriatului sunt insuficiente, iar acest lucru va avea efecte negative pe termen lung, în special prin impactul asupra locurilor de muncă și a coeziunii economice regionale.
Provocările antreprenorilor din județele cu număr redus de radieri
Județele cu număr mai mic de radieri, precum Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman, deși aparent mai puțin afectate, nu sunt ocolite de riscuri economice. Creșterile procentuale ale radierilor în aceste județe, între 2,56% și 38,19%, indică o tendință ascendentă, iar fenomenul ar putea accelera în lunile următoare. Din păcate, acestea sunt zone în care mediul de afaceri este mai puțin diversificat, iar dispariția fiecărui actor economic are un impact semnificativ asupra locurilor de muncă și a veniturilor locale.
Atragerea capitalului, o sarcină dificilă pentru antreprenorii din România
În condițiile în care ratele dobânzilor sunt ridicate, iar investitorii preferă piețele mai stabile, firmele românești se află într-o poziție dificilă. Dispariția a zeci de mii de companii anual sugerează că antreprenorii nu reușesc să atragă capitalul necesar pentru dezvoltare. În lipsa unei rețele de sprijin financiar solid și a unor politici coerente de stimulare a afacerilor, sectorul IMM-urilor va continua să întâmpine obstacole majore.
Măsuri fiscale imprevizibile: Bariere pentru firmele mici
Incertitudinile fiscale sunt o problemă pentru toate sectoarele economice. Lipsa unei clarități legislative și modificările frecvente ale taxelor pun presiune asupra firmelor, îngreunând planificarea pe termen lung. Introducerea și modificarea unor taxe sau stimulente pot avea un efect profund asupra sustenabilității afacerilor mici, iar lipsa de predictibilitate devine un factor de descurajare pentru antreprenori.
Dificultatea accesului la finanțare: O problemă generalizată
Accesul limitat la finanțare rămâne o problemă critică pentru firmele românești. În contextul în care băncile sunt reticente în acordarea de credite afacerilor mici și mijlocii, multe companii nu reușesc să își mențină activitatea. Firmele din industrii cu un risc mai ridicat, cum este agricultura, sunt cele mai afectate, iar eșecul accesării capitalului poate duce la închiderea definitivă a afacerilor.
Costurile ridicate de operare și impactul asupra IMM-urilor
Pentru multe IMM-uri, costurile ridicate de operare, inclusiv energia și chiriile, sunt o provocare constantă. Într-un climat economic marcat de scumpiri generale, multe firme nu pot suporta aceste cheltuieli și sunt nevoite să-și reducă activitatea. Creșterea prețurilor la energie afectează direct costurile de producție și operare, determinând multe firme să-și reevalueze viabilitatea pe termen lung.
Rolul statului în sprijinirea IMM-urilor: O necesitate urgentă
Mediul de afaceri din România are nevoie de sprijinul statului pentru a supraviețui și a prospera. Implementarea unor politici fiscale favorabile și asigurarea unei stabilități legislative sunt măsuri esențiale. Crearea unui cadru predictibil va ajuta firmele să se adapteze mai ușor la fluctuațiile economice și să își construiască strategii pe termen lung.
Creșterea accelerată a radierilor firmelor în România reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități și investitori. Mediul economic actual solicită măsuri rapide și eficiente pentru a stabiliza sectorul antreprenorial și a preveni dispariția masivă a companiilor mici și mijlocii. Având în vedere că IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei românești, asigurarea sustenabilității acestora ar trebui să fie o prioritate națională.
