România în competiția economică europeană: unde se situează și ce ar putea îmbunătăți?
Veverita Aliona
5 min read
România, cu o economie în plină dezvoltare, se află în prezent într-o poziție intermediară în ierarhia economică a Uniunii Europene. PIB-ul său, de aproximativ 320 miliarde euro în 2024, reprezintă 1,6% din PIB-ul total al UE, situând țara pe locul 13 între cele 27 de state membre. Totuși, nivelul PIB-ului per capital, de aproximativ 18.000 euro, rămâne sub media UE de 32.000 euro, indicând un decalaj semnificativ. Creșterea economică medie anuală a României, de 4-5% în ultimii ani, o plasează printre economiile cu ritm rapid de dezvoltare. Cu toate acestea, provocările structurale, precum infrastructura deficitară și disparitățile regionale, frânează potențialul economic al țării. România a reușit să atragă investiții străine directe în valoare de 10 miliarde de euro anual, însă competitivitatea pe piața europeană rămâne limitată. Aderarea la moneda euro, deși planificată, întâmpină amânări cauzate de neîndeplinirea criteriilor de convergență economică.
Forța de muncă – un capital insuficient valorificat
România dispune de o forță de muncă calificată, dar emigrarea masivă a talentelor continuă să fie un obstacol major. În 2024, aproximativ 4 milioane de români lucrau în străinătate, contribuind la o pierdere economică estimată la 10 miliarde euro anual. Deși rata șomajului de 5,4% este relativ scăzută, aceasta maschează deficiențe semnificative în calitatea locurilor de muncă. Productivitatea muncii rămâne la 70% din media UE, reflectând lipsa investițiilor în tehnologii avansate și educații profesionale. În același timp, salariile medii brute, de 1.200 euro pe lună, sunt semnificativ mai mici decât în alte state membre. Guvernul ar putea încuraja repatrierea forței de muncă prin facilități fiscale și programe de reintegrare profesională.
Disparitățile regionale – o problemă nerezolvată
Economia României este marcată de decalaje regionale semnificative, care afectează performanța sa generală. În timp ce București-Ilfov generează peste 25% din PIB-ul național, regiuni precum Moldova și Oltenia rămân cele mai sărace din UE, cu un PIB per capita sub 10.000 euro. Lipsa infrastructurii moderne, a investițiilor străine și a oportunităților de angajare contribuie la perpetuarea acestor disparități. Programele de coeziune ale UE au alocat României peste 30 de miliarde euro în perioada 2021-2027, însă absorbția fondurilor europene este de doar 60%. O soluție ar fi dezvoltarea unor hub-uri economice regionale, susținute de investiții publice strategice.
Infrastructura – o frână pentru dezvoltare
Unul dintre cele mai mari obstacole în calea competitivității României este infrastructura subdezvoltată. România are doar 1.000 km de autostrăzi, în comparație cu cei peste 13.000 km din Germania. Transportul feroviar suferă, de asemenea, din cauza lipsei de modernizare, cu viteze medii de 45 km/h, mult sub standardele europene. Investițiile recente în infrastructură au fost concentrate în jurul marilor orașe, lăsând zonele rurale fără acces adecvat. În 2024, guvernul a lansat un plan ambițios pentru a construi 3.000 km de autostrăzi și drumuri expres până în 2030, dar implementarea rămâne incertă. O infrastructură modernă ar putea reduce costurile logistice și atrage mai multe investiții străine.
Agricultura – un sector cu potențial nevalorificat
Agricultura, deși contribuie cu doar 4% la PIB-ul național, are un potențial uriaș datorită resurselor naturale bogate. România este al cincilea producător de cereale din UE, dar productivitatea pe hectar este cu 30% sub media europeană. Investițiile reduse în tehnologii agricole moderne și irigații limitează performanțele sectorului. Accesul limitat la finanțare pentru fermierii mici și fragmentarea terenurilor reprezintă alte obstacole majore. Uniunea Europeană a alocat României 15 miliarde euro pentru dezvoltarea rurală până în 2027, dar utilizarea fondurilor este adesea ineficientă. Pune prag digitalizării și crearea de cooperative agricole moderne ar putea transforma agricultura într-un motor de creștere economică.
Industria IT – un exemplu de succes
Sectorul IT reprezintă unul dintre cele mai competitive domenii ale economiei românești, contribuind cu 7% la PIB-ul național. România este al doilea exportator de servicii IT din Europa Centrală și de Est, cu venituri anuale de peste 8 miliarde euro. București, Cluj-Napoca și Iași s-au transformat în hub-uri tehnologice, atrăgând companii internaționale precum Microsoft și Oracle. Totuși, deficitul de specialiști IT, estimat la 15.000, limitează expansiunea sectorului. Guvernul ar putea încuraja educația STEM și parteneriatele dintre universități și companii pentru a susține creșterea industriei IT.
Comerțul exterior – o balanță vulnerabilă
Comerțul exterior al României, în valoare de 240 miliarde euro în 2024, este dominat de exporturi de mașini, echipamente electrice și produse agricole. Totuși, deficitul comercial, de aproximativ 30 miliarde euro, reflectă dependența de importuri pentru bunuri de consum și energie. Germania, Italia și Franța rămân principalii parteneri comerciali, dar exporturile către piețele non-UE sunt insuficient explorate. Diversificarea partenerilor comerciali și crearea de produse cu valoare adăugată mare
Energia – între oportunități și provocări
România are un potențial energetic considerabil, fiind unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din UE. Dezvoltarea recentă a zăcămintelor din Marea Neagră ar putea transforma țara într-un exportator net de energie. Totuși, tranziția energetică și implementarea surselor regenerabile rămân lente, cu doar 25% din energie provenind din surse regenerabile. Investițiile în infrastructura de transport al energiei și promovarea energiei verzi sunt esențiale pentru o economie mai sustenabilă.
Educația și cercetarea – baza pentru inovare
Investițiile insuficiente în educație și cercetare limitează capacitatea României de a deveni o economie bazată pe cunoaștere. În 2024, România alocă doar 0,5% din PIB pentru cercetare, mult sub media UE de 2%. Performanțele slabe ale sistemului educațional, reflectate de rezultatele PISA, indică necesitatea unei reforme urgente. Crearea de centre de excelență și sprijinirea antrepremorilor academic ar putea accelera procesul de inovare.
Mediul de afaceri – un ecosistem în tranziție
România se clasează pe locul 55 în Indexul Global al Competitivității, indicând provocările mediului de afaceri. Birocrația excesivă, instabilitatea legislativă și corupția rămân bariere semnificative. În 2024, guvernul a adoptat măsuri pentru digitalizarea administrației publice, dar implementarea este lentă. Simplificarea procedurilor pentru înființarea de companii și reducerea poverii fiscale ar putea stimula antreprenorii și investițiile interne.
Pentru a deveni un jucător mai competitiv în economia europeană, România trebuie să pună bază pe reformele structurale. Creșterea investițiilor în infrastructură, educație și cercetare, alături de sprijinirea industriilor strategice, ar putea accelera convergența economică. O colaborare mai strânsă între sectorul public și cel privat, susținută de o absorbție eficientă a fondurilor europene, ar putea transforma România într-un lider regional. Viitorul economic al țării depinde de implementarea coerentă a acestor strategii și de adaptarea la dinamica piețelor globale.
