Reforma fiscală 2025: salvarea sau sfârșitul microîntreprinderilor din România?
Veverita Aliona
5 min read
Planul Ministerului de Finanțe al României, pregătit pentru 2025, vine cu un set complex de măsuri ce vizează consolidarea fiscală, simplificarea impozitelor și ajustarea cheltuielilor bugetare. Fără o intervenție majoră în structura fiscală, România riscă să continue trendul de deficit bugetar alarmant, care se estimează la 7,9% din PIB până la finalul anului 2024. Strategia anunțată în aprilie 2024 urmează să elimine anumite facilități fiscale, să redefinească impozitarea pentru microîntreprinderi și să pregătească terenul pentru posibile noi taxe din 2026, toate în cadrul unui obiectiv de reducere a deficitului sub pragul de 3% până în 2031.
Necesitatea ajustării cheltuielilor bugetare
România se confruntă cu provocări bugetare mari în contextul cerințelor de creștere economică și de modernizare a economiei. Cheltuielile publice, estimate la 784,7 miliarde lei pentru 2025, depășesc cu mult veniturile bugetare de aproximativ 625,1 miliarde lei, generând un deficit de peste 159 miliarde lei. Pentru a menține stabilitatea economică, reforma va reduce gradual cheltuielile bugetare și va direcționa resursele către sectoarele cu impact major asupra creșterii economice.
Reformele inspirate de Banca Mondială
Reforma fiscală este concepută în colaborare cu Banca Mondială, care a propus o serie de măsuri menite să elimine ineficiențele sistemului actual. Aceasta include actualizarea cotelor și bazelor de impozitare, implementarea unui sistem mai transparent de impozite locale și redevențe, alături de ajustarea facilităților fiscale care pot crea distorsiuni pe piață. România își propune astfel să crească atractivitatea pentru investiții și să asigure o mai bună conformare fiscală a contribuabililor.
Eliminarea facilităților fiscale și combaterea optimizării fiscale
Un aspect esențial al reformei este combaterea optimizării fiscale abuzive și eliminarea facilităților care duc la pierderi semnificative pentru bugetul de stat. În mod specific, măsurilfe vizează limitarea transferurilor de fonduri în afara țării și eliminarea deducerilor care nu se justifică economic. Aceasta va aduce o transparență mai mare în fluxul de capital și va sprijini competitivitatea afacerilor interne, contribuind astfel la un mediu fiscal mai echitabil.
Stimulente pentru investiții private și echitate fiscală
Pentru a susține investițiile private, planul fiscal propune introducerea de stimulente fiscale, cum ar fi creditele fiscale pentru investițiile care contribuie la dezvoltarea economică a României. Totodată, sistemul de deduceri va fi adaptat astfel încât să sprijine persoanele vulnerabile și să încurajeze investițiile în servicii private, precum asigurările de sănătate și pensiile private. Reforma urmărește, astfel, o distribuție echitabilă a sarcinii fiscale și o creștere a conformării voluntare.
Impozitarea proprietăților și optimizarea fiscalității locale
O schimbare semnificativă va viza și impozitarea proprietăților, care va fi realizată pe baza valorilor de piață pentru o mai bună echitate fiscală. În această direcție, Ministerul de Finanțe va dezvolta un sistem informatic care să permită evaluarea automată a proprietăților. Implementarea unui sistem informatic va contribui la o evaluare corectă și rapidă a proprietăților impozabile, aliniindu-se totodată la standardele internaționale de bune practici.
Modificări în regimul de impozitare al microîntreprinderilor
Regimul de impozitare al microîntreprinderilor va suferi modificări semnificative. Începând cu 2025, se va limita aplicabilitatea acestui regim la afacerile cu cifra de afaceri sub 88.500 euro, aliniindu-se astfel cu pragul de eligibilitate pentru TVA. Această schimbare are ca scop evitarea divizării artificiale a bazei de impozitare și eliminarea deducerilor nejustificate. În plus, pragul actual de 500.000 euro este considerat mult prea ridicat, ceea ce face ca regimul să fie ineficient și necompetitiv.
Redefinirea taxelor pentru competitivitatea economică
Reforma include și eliminarea strategiilor de optimizare fiscală prin donații, sponsorizări sau deduceri care nu se justifică economic. Aceste măsuri, alături de actualizarea cotelor de impozitare, urmăresc crearea unui sistem fiscal mai eficient, care să sprijine competitivitatea economică și să stimuleze investițiile private.
Impactul economic și social al reformei fiscale
Măsurile propuse au un impact major atât asupra economiei, cât și asupra societății. Pe termen lung, se urmărește reducerea disparităților sociale și crearea unui sistem fiscal echitabil, care să sprijine persoanele vulnerabile printr-un sistem de deduceri adecvat. Această abordare va contribui la construirea unei reziliențe economice și sociale, care să susțină dezvoltarea României în contextul global.
Optimizarea bugetară și deficitul bugetar de 8,2%
Obiectivul reducerii deficitului bugetar la sub 3% până în 2031 necesită măsuri bugetare riguroase și o implementare eficientă a reformei fiscale. Bugetul de stat pentru 2025 va include o serie de ajustări și optimizări, menite să reducă deficitul bugetar estimat la 8,2% din PIB pentru acel an. Aceste ajustări sunt necesare pentru a reduce dependența de împrumuturi externe și pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.
Suportul tehnologic în implementarea reformei fiscale
Implementarea unui sistem fiscal modern și eficient depinde de utilizarea tehnologiei. Ministerul de Finanțe intenționează să dezvolte un sistem informatic avansat, care să permită evaluarea automată a veniturilor și proprietăților impozabile, precum și monitorizarea conformității fiscale. Acesta va asigura o administrare mai eficientă a impozitelor și o evaluare corectă a bazei de impozitare.
Perspective de aliniere la standardele fiscale europene
Prin aceste reforme, România își propune să alinieze sistemul fiscal la standardele impuse de Uniunea Europeană și de partenerii internaționali. Aceasta include adoptarea unor practici de bună guvernanță fiscală și transparență, menite să atragă investiții străine și să creeze un mediu economic predictibil și stabil.
Stabilitatea fiscală și sustenabilitatea pe termen lung
Reforma fiscală este parte integrantă a strategiei pe termen lung a României de a asigura o creștere economică sustenabilă și de a reduce dependența de împrumuturi externe. Prin implementarea unor măsuri fiscale echitabile și eficiente, România poate asigura o stabilitate fiscală pe termen lung, contribuind la consolidarea bazei economice naționale.
Îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare
Unul dintre obiectivele majore ale reformei este îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare prin eliminarea evaziunii fiscale și a optimizării fiscale abuzive. Sistemul de administrare fiscală va fi modernizat pentru a permite o colectare eficientă a veniturilor și pentru a reduce pierderile bugetare, asigurând astfel resursele necesare pentru finanțarea cheltuielilor publice.
Asigurarea sustenabilității economice și a unui sistem fiscal echitabil
Reforma fiscală vizează construirea unui sistem fiscal echitabil, care să sprijine persoanele vulnerabile și să stimuleze investițiile în servicii private, cum ar fi asigurările de sănătate și pensiile private. Aceste măsuri vor contribui la asigurarea unui echilibru fiscal și la creșterea economică sustenabilă, consolidând reziliența economică a României.
Implementarea cu succes a reformei fiscale din 2025 va reprezenta un pas important către modernizarea economiei românești și către consolidarea stabilității financiare a țării. Ajustările propuse sunt esențiale pentru construirea unei baze economice solide și pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile pe termen lung, contribuind astfel la transformarea României într-o economie competitivă la nivel european.
