Veverita Aliona 
În ultimii ani, subiectul birocrației fiscale în România a fost unul pe agenda autorităților, care promit constant măsuri menite să o reducă și să simplifice interacțiunile cetățenilor și companiilor cu statul. Cu toate acestea, realitatea de pe teren poate fi diferită de ceea ce se prezintă în discursurile oficiale. În 2025, mulți antreprenori și experți în domeniul fiscal sunt sceptici în privința impactului real al reformelor promise. Conform unui raport al Ministerului Finanțelor, numărul de proceduri fiscale a scăzut în ultimele decenii, dar încă rămâne semnificativ față de alte state din Uniunea Europeană. În contextul în care România se află pe locul 38 din 190 de țări în indicele de „facilitate în a face afaceri” realizat de Banca Mondială, întrebarea se pune: poate România, în 2025, să reducă cu adevărat birocrația fiscală? Sau, din păcate, aceste măsuri rămân doar pe hârtie?
Contextul legislativ și inițiativele recente
În ultimii ani, autoritățile române au început să adopte o serie de măsuri legislative pentru a reduce birocrația fiscală. Printre acestea se numără reglementări ce vizează simplificarea declarării impozitelor și taxelor, dar și digitalizarea proceselor fiscale. De exemplu, începând cu 2023, Administrația Fiscală a implementat un sistem de depunere online a declarațiilor fiscale, reducând astfel nevoia de a interacționa fizic cu instituțiile. Cu toate acestea, majoritatea antreprenorilor și experților fiscali consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a elimina cu adevărat barierele birocratice care îngreunează activitatea economică. Deși există o voință politică de a îmbunătăți sistemul, dificultățile tehnice și administrative continuă să fie o problemă majoră. La acest moment, tranziția la un sistem fiscal complet digitalizat este încă în stadiu incipient.
Impactul asupra mediului de afaceri românesc
Pentru mediul de afaceri din România, birocrația fiscală a fost un factor des întâlnit de disconfort și întârzieri. Antreprenorii se confruntă cu obligații administrative complicate, iar în unele cazuri, interpretările fiscale diferite între diverse instituții creează un climat de incertitudine. În ciuda intențiilor de simplificare, multe companii se confruntă în continuare cu proceduri complexe pentru obținerea unor documente fiscale esențiale, cum ar fi certificatul de atestare fiscală sau diverse autorizații de funcționare. Potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor Publice din 2024, România se află în continuare într-o poziție deficitară la capitolul „ușurința de a face afaceri”, fiind pe locul 52 din 190 de țări, conform unui indice global al Băncii Mondiale. Astfel, deși s-au făcut pași mici către digitalizarea completă, efectele asupra sectorului privat nu sunt pe deplin vizibile.
Cum influențează digitalizarea birocrația fiscală?
Digitalizarea proceselor fiscale reprezintă una dintre cele mai promițătoare soluții pentru combaterea birocrației. Introducerea unor platforme electronice de depunere a declarațiilor fiscale și plata online a impozitelor ar trebui să conducă la o reducere semnificativă a întârzierilor și la un proces mai simplu pentru contribuabili. În România, programul „SPV – Spațiul Privat Virtual” a avut un impact pozitiv în acest sens, oferind posibilitatea antreprenorilor și cetățenilor de a gestiona online majoritatea interacțiunilor cu Fiscul. Cu toate acestea, provocările persistă, întrucât există în continuare o lipsă de interoperabilitate între diversele platforme fiscale și instituțiile implicate. De asemenea, digitalizarea presupune un nivel ridicat de educație digitală, iar o mare parte a populației și a micilor antreprenori nu au acces la competențele necesare pentru a naviga eficient pe platformele online.
Provocările întâmpinate de autoritățile fiscale
În ciuda intențiilor pozitive, autoritățile fiscale române nu sunt întotdeauna pregătite să facă față noilor provocări. În prezent, multe instituții se confruntă cu un deficit de personal calificat și cu sisteme informatice învechite, care îngreunează aplicarea și monitorizarea noilor reglementări fiscale. Aceste probleme sunt amplificate de o cultură organizațională birocratică adânc înrădăcinată, care împiedică inovarea și eficiența. În plus, multe dintre procesele administrative sunt încă preponderent manuale, iar implementarea unei infrastructuri digitale eficiente este un proces costisitor și de lungă durată. De asemenea, lipsa unei coordonări adecvate între instituțiile statului face ca reformele să avanseze mult mai lent decât ar fi necesar pentru a produce schimbările dorite în timp util.
Birocrația fiscală și influența asupra fiscalității
În România, birocrația fiscală este strâns legată de complexitatea sistemului de impozitare, care include numeroase taxe și contribuții, fiecare cu propriile reguli de calcul și termene de plată. Deși în ultima perioadă au fost făcute încercări de a simplifica acest sistem, multe taxe și contribuții sunt încă dificil de înțeles și de administrat. Contribuabilii sunt adesea nevoiți să se confrunte cu multiple instanțe fiscale pentru a-și clarifica obligațiile sau pentru a rezolva eventualele neconformități. În 2024, conform unui raport al ANAF, aproximativ 40% din totalul veniturilor fiscale ale statului provin din impozite indirecte, ceea ce reflectă complexitatea acestui sistem și impactul pe care birocrația fiscală îl are asupra contribuabililor.
Compararea cu alte state membre ale UE
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o poziție sub media europeană în ceea ce privește simplificarea și transparența sistemului fiscal. Conform unui studiu realizat de Comisia Europeană în 2023, România ocupă locul 23 în Uniunea Europeană privind ușurința în administrarea taxelor, iar aceasta este o reflectare directă a complexității birocrației fiscale. Țările nordice, precum Suedia și Danemarca, au implementat deja soluții digitale avansate care permit contribuabililor să își îndeplinească obligațiile fiscale rapid și eficient. Aceste state au reușit să reducă semnificativ interacțiunile fizice dintre cetățeni și autoritățile fiscale, în timp ce România încă depinde în mare parte de interacțiuni birocratice tradiționale.
Măsuri de simplificare a sistemului fiscal românesc
Printre măsurile recente luate pentru a reduce birocrația fiscală se numără simplificarea proceselor de depunere a declarațiilor fiscale, dar și eliminarea unor taxe mai puțin relevante. Guvernul român a introdus un program pilot în 2024 prin care anumite categorii de contribuabili vor beneficia de un sistem fiscal mai puțin complex. În plus, există și inițiative de a reduce numărul documentelor solicitate pentru diverse proceduri fiscale și de a înlocui procedurile manuale cu sisteme digitale automatizate. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne inegală, iar efectele nu sunt încă vizibile în mod clar la nivelul întregii economii.
Puncte forte ale reducerii birocrației fiscale în România
Unul dintre punctele forte ale inițiativelor de reducere a birocrației fiscale este creșterea transparenței în procesul fiscal. Platformele online permit acum contribuabililor să acceseze informații actualizate despre obligațiile lor fiscale și să efectueze plăți rapid și sigur. De asemenea, simplificarea procedurilor a contribuit la o scădere a erorilor administrative și a încurajat un număr mai mare de persoane să își îndeplinească obligațiile fiscale corect. În ciuda dificultăților întâmpinate, există dovezi că măsurile de digitalizare au îmbunătățit eficiența în anumite domenii și au adus beneficii semnificative în administrarea taxelor.
Ce se poate aștepta în 2025?
Pentru anul 2025, se estimează că România va continua să avanseze cu reformele fiscale și cu digitalizarea acestora, însă este de așteptat ca progresul să fie gradual. Autoritățile vor trebui să investească în continuare în infrastructura digitală și în formarea personalului pentru a putea gestiona noile tehnologii fiscale. În plus, va trebui să se asigure că aceste schimbări vor fi aplicabile tuturor contribuabililor, indiferent de dimensiunea afacerii lor sau de localizarea geografică. Totodată, este esențial ca reformele fiscale să fie însoțite de o educație fiscală mai largă pentru cetățeni și antreprenori, pentru a maximiza impactul acestor schimbări.
În ciuda intențiilor pozitive, există mai multe provocări majore care pot împiedica implementarea eficientă a reformelor fiscale. Una dintre acestea este lipsa unui sistem unitar de colaborare între instituțiile fiscale, ceea ce generează incoerențe în aplicarea reglementărilor. În plus, existența unor rezistențe culturale la schimbare în rândul funcționarilor publici poate întârzia progresul dorit. De asemenea, majoritatea reformelor fiscale se confruntă cu un nivel ridicat de complexitate, iar unele dintre acestea nu sunt încă susținute de infrastructura necesară pentru a le pune în aplicare în mod eficient.
