Războiul subvențiilor: fermierii mici pierd cursa pentru fondurile europene din 2026

În România, subvențiile agricole rămân o componentă pentru supraviețuirea fermierilor și stabilitatea securității alimentare. Schema comună de plăți desfășurată prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) oferă sprijin de bază pe hectar și suplimente redistributive pentru ferme mici. Aceste plăți se acordă în două etape: avansul începe din toamna anului precedent și plata finală este programată până la mijlocul anul următor. România are un cadru legal actualizat prin Planul Național Strategic 2023și 2027 pentru a folosi fondurile PAC în mod eficient. Însă distribuția subvențiilor rămâne un subiect de dispută, deoarece ponderea mare a fondurilor merge către exploatațiile cu suprafețe mai extinse. Țăranii și fermierii mici își văd adesea perspectivele de dezvoltare limitate de modul în care sunt alocate aceste resurse publice. Grija pentru menținerea fermelor de dimensiuni reduse în mediul rural devine un punct sensibil în economia agricolă locală. Dincolo de plăți pe hectar, există și intervenții dedicate dezvoltării rurale prin AFIR, dar competiția este acerbă.

De ce micii fermieri par să piardă cursa pentru fonduri

Fondurile europene și naționale destinate agriculturii se împart între diverse tipuri de scheme, iar fermele mici sunt adesea dezavantajate în practică. Schematizarea plăților pe hectar favorizează exploatațiile semnificative din punct de vedere al suprafeței, unde costurile administrative per unitate de teren sunt mai mici. Până și măsura redistributivă din plățile directe, care majoră sprijinul pentru primele hectare, nu compensează complet diferența față de marii beneficiari de subvenții. În plus, micii fermieri trebuie să îndeplinească condiții birocratice complexe pentru a accesa finanțări pentru investiții, ceea ce poate constitui un obstacol real în 2026. Subsidii specifice, cum ar fi plățile forfetare pentru ferme mici, sunt prezente, dar rămân limitate în valoare și acoperire. De exemplu, plata forfetară simplificată UE poate fi de maxim circa 1.250 euro, iar fermierii trebuie să aleagă între aceasta și alte scheme de plăți directe.

Calendarul finanțărilor europene pentru 2026

Pentru 2026 sunt programate mai multe sesiuni de finanțare prin Planul Strategic PAC și instrumentele AFIR, dar fermierii trebuie să fie pregătiți. Un exemplu este sesiunea DR-14 sunt investiții în fermele mici, estimată pentru 27 februarie 2026, cu buget de 108 milioane euro și sprijin de până la 50.000 euro per beneficiar. Alte măsuri, precum DR-12 o consolidarea exploatațiilor și investiții în prevenirea bolilor, vor avea termene clare și alocări distincte. Calendarul publicat recent oferă vizibilitate, dar nu schimbă esența: banii sunt împărțiți pe categorii și nu toți vor fi absorbiți complet de solicitanții eligibili. Procedurile de depunere și selecție rămân stricte și necesită un grad înalt de pregătire a documentației. Pentru fermierii mici, orice întârziere sau lipsă de claritate poate însemna pierderea accesului la finanțare.

Procesul birocratic este o barieră reală

Accesarea fondurilor europene pentru fermieri depinde în mare măsură de capacitatea de a pregăti un proiect corect și complet. Cerințele documentare includ planuri de afaceri clare, justificări tehnice și financiare și cofinanțare proprie, care poate reprezenta 15% sau mai mult din valoarea proiectului. Pentru micii fermieri, acest prag de cofinanțare este adesea greu de atins fără sprijin financiar sau consiliere profesionistă. De asemenea, termenele limită și ședințele de evaluare sunt stricte, iar erorile de completare duc la excluderea din selecție. Absența unor consultanți cu experiență în echipele mici agravează această situație.

Diferențele de sprijin între ferme mici și mari

Marii fermieri beneficiază de economii de scară și pot mobiliza resurse pentru a acoperi coerent partea proprie din proiecte. Ei accesează fonduri pentru modernizarea infrastructurii, extinderea utilajelor, înființarea de post-recoltare sau facilități de procesare, consolidate de bugetele mai mari ale grupurilor lor. În schimb, micii fermieri au, de regulă, investiții mai mici și profituri limitate, ceea ce reduce atractivitatea proiectelor lor pentru finanțare mare. În plus, schema de plăți directe continuă să le ofere doar un sprijin vital, nu capital de dezvoltare. Chiar și măsuri speciale precum redistribuirea plăților au efect doar parțial: sprijinul majorat pe primele hectare nu acoperă decalajul dintre fermieri cu 10-15 hectare și exploatații de sute de hectare.

Impactul asupra strategiilor locale de afaceri

Pentru antreprenori și fermieri, realitatea subvențiilor influențează modul în care se formulează strategiile de business. Cei mici sunt forțați să aleagă între a rămâne pe agricultură tradițională sau a se organiza în cooperative pentru a avea acces la canale de piață și condiții de finanțare mai bune. Asocierea poate crește șansele de succes în proiecte cu cofinanțare, dar ridică și provocări legate de guvernanță și împărțirea profitului. Unii aleg să se extindă prin arendă pentru a depăși pragul minim de eligibilitate și a câștiga puncte la evaluare. Alții investesc în specializări de nișă sau certificări de calitate pentru a concura pe piețele premium.

Obține o ofertă de credit pentru societatea ta, de până la 150 000$, în doar 48 de ore. Absolut gratuit.

Aplică aici!

Cooperare față de concurență

Marii fermieri pot negocia cu furnizorii și comercianții condiții favorabile datorită volumelor mari de producție. Micii fermieri, fără asociații puternice, au adesea de suferit la cântar. Cooperarea poate schimba această dinamică, dar multe exploatații mici încă ezită să adere la forme asociative din motive culturale sau legate de încredere. Asocierea le-ar putea deschide accesul la fonduri prin proiecte comune mai atractive și ar reduce costurile individuale de implementare. Totuși, costurile inițiale și negocierile pentru distribuirea beneficiilor pot fi obstacole semnificative în practicarea cooperării.

Politicile publice: direcții și contradicții

Planurile publice pentru agricultura românească încearcă să echilibreze sprijinul între ferme mici și mari, dar procesul este complex și sensibil politic. Directorii europeni propun reglementări noi prin strategia CAP 2028-2034, care introduc plăți degresive ale subvențiilor pentru a reduce concentrarea fondurilor asupra marilor exploatații. Aceasta ar însemna că sume mai mari pot rămâne disponibile pentru fermele de dimensiuni mici și medii în viitor. Însă aceste propuneri încă nu sunt implementate și rămân subiect de negociere între statele membre. Politicile publice trebuie să țină cont de echitatea socială în zonele rurale și de nevoia de a menține activitatea agricolă ca element central al economiei locale.

Riscuri și vulnerabilități

Un risc real pentru fermierii mici și mijlocii este volatilitatea politicilor publice și vulnerabilitatea față de erori administrative sau fraude. Recent, un oficial APIA a fost pus sub acuzare pentru implicare într-un caz de fraudă la subvenții, ceea ce afectează încrederea fermierilor în instituțiile de implementare. Astfel de cazuri scot în evidență importanța transparenței și a unor mecanisme de control mai riguroase. Managerii agricoli trebuie să includă în evaluările lor de risc scenarii privind întârzieri sau sancțiuni în plățile de subvenții. În plus, orice schimbare legislativă la nivelul UE sau național poate modifica regulile jocului.

Căi de adaptare pentru fermele mici

Fermele mici pot găsi modalități de adaptare pentru a rămâne viabile în fața competiției pentru subvenții. O strategie este participarea la programe de inovare sau lanțuri valorice locale care stimulează reconversia produselor brute în produse cu valoare adăugată. Investițiile în marketing direct către consumatori sau în vânzări prin platforme digitale pot diminua dependența de subvenții. Agricultura ecologică este o altă direcție, cu cerere în creștere pe piețele interne și externe, deși și aici este nevoie de investiții inițiale și certificări. Accesarea fondurilor pentru modernizare a utilajelor sau tehnologii de precizie poate reduce costurile de producție.

Anul 2026 este decisiv pentru mediul agricol românesc: fondurile europene promise trebuie absorbite eficient, calendarul de finanțări trebuie respectat, iar fermierii mici trebuie să se pregătească pentru competiție acerbă. Pentru antreprenorii din agricultură, planificarea strategică devine mai importantă decât oricând, fiind necesară integrarea subvențiilor într-un plan de afaceri sustenabil.