Veverita Aliona 
Piața muncii din România a trecut prin câteva schimbări, iar angajatorii au fost nevoiți să răspundă unor cerințe tot mai variate ale angajaților. Dacă înainte accentul se punea aproape exclusiv pe salariul de bază și pe pachetele clasice de beneficii, acum apar solicitări mai puțin convenționale. Una dintre cele mai discutate tendințe este cererea pentru acces la servicii de psihologie oferite direct prin companie. Angajații încep să vadă sănătatea emoțională ca pe un drept, nu ca pe un lux personal. Această cerință nu vine doar din dorința de confort, ci și din realitatea tot mai evidentă a presiunilor profesionale. Mediul de lucru competitiv, obiectivele ambițioase și instabilitatea economică fac ca echilibrul mental să devină vulnerabil. Din această cauză, psihologul nu mai e perceput ca un specialist „de criză”, ci ca un partener permanent în menținerea performanței.
Evoluția beneficiilor extrasalariale pe piața muncii
Până nu demult, beneficiile extrasalariale erau relativ standard: tichete de masă, abonamente medicale, prime de sărbători și, mai recent, acces la sport. Acestea rămân importante, însă ele nu mai sunt suficiente pentru generațiile tinere de angajați, care cer mai multă diversitate și personalizare. În contextul actual, accesul la servicii de consiliere psihologică devine comparabil ca importanță cu asigurarea medicală clasică. În companiile multinaționale, această schimbare s-a produs mai devreme, fiind deja inclusă în pachetele de wellness. În România, fenomenul începe să capete tendință mai ales în sectorul IT, financiar și în corporațiile cu peste 500 de angajați. Totodată, firmele locale încep să observe că pierd talente valoroase dacă nu se aliniază la noile tendințe.
Angajații cer recunoaștere și sprijin real
Un lucru cert pentru această cerere ține de dorința angajaților de a fi ascultați și înțeleși, nu doar plătiți. În spatele productivității se află un individ care are nevoi complexe, iar lipsa recunoașterii emoționale duce la scăderea motivației. Tot mai mulți români declară că ar prefera un program flexibil și un suport psihologic constant în locul unor beneficii materiale de scurtă durată. Această orientare este legată și de schimbările sociale: accentul pus pe echilibru între viața personală și cea profesională.
Impactul asupra retenției și loialității
Companiile care au introdus deja consilierea psihologică observă o creștere a loialității personalului. Într-un context unde fluctuația de personal afectează direct costurile și productivitatea, retenția devine un obiectiv critic. Studiile interne arată că angajații care au acces la servicii de suport psihologic își exprimă mai des intenția de a rămâne pe termen lung în companie. În plus, scade riscul de burnout, fenomen care produce pierderi uriașe prin concedii medicale și reducerea eficienței. În România, costul înlocuirii unui angajat poate depăși echivalentul a șase luni de salariu. Prin comparație, abonamentul anual la un serviciu de consiliere este mult mai
Exemplul companiilor mari și efectul de domino
Marile corporații sunt primele care au început să includă psihologul în pachetul de beneficii, iar efectul asupra pieței este rapid. Firmele mai mici, care concurează pentru aceiași specialiști, sunt nevoite să găsească soluții similare. În mediul IT, de exemplu, nu este rar ca un angajat să aleagă un angajator tocmai pentru pachetul extins de wellness. În retail, unde stresul și volumul de muncă sunt ridicate, firmele au introdus linii de suport psihologic telefonic. În zona de servicii financiare, consilierea devine un instrument de reducere a presiunii deciziilor zilnice. Acest efect de domino va împinge și întreprinderile mici să găsească soluții creative, fie prin parteneriate cu clinici, fie prin abonamente partajate.
Costurile și modul de implementare
Un obstacol important este percepția privind costurile, mai ales pentru IMM-uri. Totuși, implementarea nu presupune întotdeauna cheltuieli mari. Accesul la psiholog poate fi oferit prin abonamente comune negociate cu clinici sau prin platforme digitale. Unele firme preferă să ofere câteva ședințe gratuite pe an, lăsând apoi angajatul să continue pe cont propriu. Altele încheie parteneriate cu cabinete de specialitate, oferind reduceri semnificative. Există și variante de grup, sub formă de ateliere despre gestionarea stresului sau comunicare eficientă. Modul de implementare depinde de dimensiunea companiei și de resursele disponibile, dar important este semnalul transmis angajaților.
Diferențele între generații și percepția beneficiului
Generațiile mai tinere sunt cele mai vocali susținători ai acestui tip de beneficiu. Pentru ei, a merge la psiholog nu este un stigmat, ci o parte normală a vieții. Spre deosebire de generațiile mai vechi, care încă privesc cu rezervă astfel de servicii, tinerii cer explicit includerea lor în pachetul salarial. Această diferență creează și provocări pentru manageri, care trebuie să explice valoarea beneficiului tuturor angajaților. În timp, însă, experiența directă schimbă percepția, iar cei care au acces la astfel de servicii încep să aprecieze impactul pozitiv. În România, stigmatul social legat de psihologie se diminuează treptat, în special în mediile urbane.
Legătura directă cu productivitatea și rezultatele financiare
Dincolo de imagine și retenție, sprijinul psihologic are efecte concrete asupra productivității. Angajații echilibrați emoțional iau decizii mai bune, comunică mai eficient și colaborează mai ușor. Absențele cauzate de stres sau probleme personale se reduc considerabil. În plus, moralul general al echipei crește atunci când există un climat de încredere și sprijin. Din perspectiva financiară, aceste efecte se traduc printr-o utilizare mai bună a resurselor și prin rezultate mai stabile. În sectoarele unde munca implică un grad ridicat de responsabilitate, precum financiar sau sănătate, impactul este și mai vizibil.
Obstacole culturale și bariere de mentalitate
Chiar dacă tendința este clară, barierele culturale nu dispar peste noapte. În multe organizații există încă ideea că problemele personale nu au ce căuta la birou. Managerii care nu recunosc importanța sprijinului emoțional ajung să piardă oameni valoroși fără să înțeleagă motivul real. De asemenea, există teama că introducerea unui psiholog ar putea fi percepută ca un semn că mediul de lucru este „toxic”. În realitate, beneficiul transmite un mesaj exact opus: compania investește în prevenție și echilibru. Schimbarea de mentalitate este însă lentă și necesită educație.
La nivel global, serviciile de consiliere psihologică în companii au devenit deja obișnuite. În Statele Unite și Europa de Vest, pachetele de wellness includ de ani buni acces la psihoterapie. România recuperează treptat decalajul, însă viteza de adaptare depinde mult de presiunea pieței muncii.
