Veverita Aliona 
Piața auto din orașele mici din România a căpătat o dinamică, diferită de cea din marile centre urbane. În aceste localități, veniturile sunt mai reduse, dar nevoia de mobilitate este presantă. O mașină second hand devine astfel o investiție, nu un moft. Prețurile între 2.500 și 6.000 de euro domină cererea, iar cumpărătorii caută siguranșă, consum redus și piese accesibile. Modelele diesel încă au căutare, mai ales acolo unde drumurile sunt lungi și transportul public e cam redus. De multe ori, achiziția se face direct din târguri auto sau prin rețele informale, fără intermediere. Platformele online completează tabloul, dar doar pentru documentare sau comparație. Românii din orașele mici evită riscurile și preferă mașini care au istoric cunoscut. În plus, service-urile locale au experiență cu anumite mărci, ceea ce influențează cererea. Se vând mai bine mașinile “cunoscute în sat”, acelea despre care s-a auzit că „nu te lasă pe drum”.
Topul mărcilor care domină piața rurală și semiurbană
Dacia Logan, Volkswagen Golf IV și V, Opel Astra G, Ford Focus și Renault Clio sunt printre cele mai căutate modele. Aceste mașini sunt deja „testate” de piața românească și reparabile ușor, cu costuri mici. Loganul, în special, are avantajul pieselor românești ieftine și al unei rețele extinse de service-uri autorizate sau independente. Golf-ul e văzut ca o mașină „nemțească serioasă”, chiar dacă modelul IV are peste 20 de ani de când a fost lansat. Interesul pentru Opel se explică prin siguranță și costuri mici de întreținere. Ford Focus și Renault Clio au câștigat teren în ultimii ani, mai ales modelele fabricate între 2005–2012. Sunt mașini care au deja un istoric complet, iar cumpărătorii pot negocia fără presiunea unor dotări inutile.
Motivele reale pentru care mașinile ieftine se vând mai ușor
Puterea de cumpărare scăzută și lipsa de transport sunt primele cauze ale cererii constante pentru mașini second hand ieftine. În orașele mici, salariile medii rareori depășesc 3.500 de lei net, ceea ce limitează sever bugetul pentru un autoturism. Leasingul sau creditul auto sunt evitate din motive de instabilitate financiară și frică de îndatorare. O mașină sub 5.000 euro înseamnă autonomie, mobilitate și uneori chiar un mijloc de a câștiga bani – de exemplu, prin navetă sau activități comerciale. Costul asigurării RCA, rovinieta și consumul lunar devin calcule centrale în decizia de cumpărare. Multe familii din aceste orașe trăiesc din mici activități sezoniere sau agricultură, iar mașina e un „instrument de lucru”, nu un simbol de statut. Se evită modelele cu întreținere sofisticată, cum ar fi SUV-urile premium sau mașinile cu motoare complexe. Clienții caută simplitate, anduranță, accesibilitate – și o mașină care să nu-i lase fără bani de pâine dacă pică un injector.
Dieselul nu moare în orașele mici
În ciuda restricțiilor din marile orașe, motorina rămâne „la putere” în zonele rurale și orașele mici. Motivul principal este economia de combustibil: un diesel de generație veche consumă și 4–5 litri la 100 km. Având în vedere distanțele mari între sate și lipsa transportului public decent, consumul contează enorm. Deși motorina s-a scumpit în ultimii ani, diferența de consum față de benzină rămâne semnificativă în favoarea dieselului. În plus, aceste motoare sunt mai robuste în exploatare îndelungată, iar mecanicii din orașele mici le cunosc foarte bine. Nu e o coincidență că Golf-ul pe diesel are zeci de mii de kilometri „fără probleme” în testimonialele de pe forumuri și grupuri locale. Chiar dacă în orașe mari ca București sau Cluj aceste modele riscă interdicții, în locuri ca Fălticeni sau Mizil nu există presiuni ecologice reale. Asta face ca mașinile diesel să rămână lichide și ușor de revândut.
Târgurile auto și micii samsari locali
În multe orașe mici, piața auto second hand funcționează pe alte reguli decât în București sau Cluj. Târgurile săptămânale atrag vânzători din toată regiunea, iar în weekend se fac zeci de tranzacții. Prețurile afișate sunt rareori cele reale – negocierile sunt aprinse și rapide. Micii samsari locali joacă un rol important, fiind intermediari neoficiali între vânzători și cumpărători. De multe ori, aceștia cunosc istoria mașinilor din zonă și le promovează în cercul de clienți. În orașe precum Roman, Reghin sau Caracal, această rețea informală are mai multă putere decât orice platformă online. Tot aici apare și „curățarea” mașinilor: kilometri dați înapoi, defecte cosmetizate, istorice ascunse. Cu toate acestea, cumpărătorii sunt mai precauți decât în trecut și cer tot mai des verificări în service sau pe platforme ca carVertical. În plus, samsarii care lucrează cinstit devin „recomandați” și câștigă clienți constanți. Târgul rămâne locul în care o mașină cu preț bun se vinde în aceeași zi, dacă e bine întreținută și prezentată.
Platformele online, doar pentru orientare în orașele mici
În orașele mici din România, platformele de vânzări auto âsunt folosite mai mult pentru documentare decât pentru cumpărare. Mulți cumpărători intră online doar ca să vadă prețurile pieței, să compare modele sau să găsească o idee de buget. Tranzacția propriu-zisă se face deseori prin recomandări, târguri locale sau rețele de vecini. Există o neîncredere generală în anunțurile online: kilometri falși, poze vechi, probleme ascunse. În plus, majoritatea utilizatorilor din orașele mici nu sunt familiarizați cu formalitățile de achiziție online, cum ar fi plățile în avans sau contractele digitale. Mulți vânzători preferă să aducă mașina „la poartă”, unde poate fi verificată fizic. De asemenea, prețurile online sunt percepute ca fiind mai mari decât cele reale de pe piață. În schimb, site-urile sunt utile pentru vânzători care doresc să atragă clienți din zonele limitrofe sau din județele vecine. Tot mai mulți adaugă anunțuri, dar includ detalii de contact și cer ca vizita să fie în persoană. În final, digitalul nu înlocuiește încrederea fizică într-un oraș unde „lumea se cunoaște”.
Preferințe diferite între tineri și vârstnici
Cei tineri din orașele mici caută mașini second hand care „arată bine” și sunt ieftine de întreținut, chiar dacă sunt puțin mai pretențioase. Mulți aleg hatchback-uri compacte, precum Seat Ibiza sau Peugeot 207, care oferă un design mai proaspăt și consum decent. Vârstnicii, în schimb, pun accent pe simplitate, confort și fiabilitate – de aici preferința pentru Dacia, Opel sau Skoda. Tinerii acceptă și mașini cu cutie automată, dar majoritatea încă se feresc de modele cu costuri mari la reparații. De exemplu, un BMW seria 1 diesel, cu aspect sportiv, poate atrage un tânăr, dar e evitat de un pensionar care vrea o Toyota Yaris. Femeile preferă mașinile mici, cu vizibilitate bună și care încap ușor în parcare – Clio, Corsa, Matiz. În schimb, bărbații caută modele „dovedite”, eventual cu motor mare și suspensii solide, utile la drumurile proaste. Diferențele de preferință sunt clare și între familiile cu copii, care vor portbagaj mare și siguranță, și cei singuri, care pun accent pe consum.
Prețul psihologic: între 3.000 și 4.000 euro
În orașele mici, cel mai des întâlnit buget pentru o mașină second hand este între 3.000 și 4.000 de euro. Acesta pare a fi pragul psihologic între „ieftin, dar bun” și „scump, dar riscant”. O mașină sub 3.000 euro e văzută adesea ca o loterie, una peste 4.500 euro ca un lux. De aceea, multe tranzacții se încheie fix la 3.500 euro, după negocieri intense. În această sumă, cumpărătorii speră să obțină un model între 2007 și 2012, cu 200–250.000 km la bord și revizii recente. Sunt evitate modelele noi, dar sensibile la reparații, cum ar fi cele cu injecție directă complicată sau cu multe electronice. În orașele mici, „o mașină bună” înseamnă una care pornește la -20 de grade, nu una cu ecran tactil. De asemenea, cumpărătorii verifică dacă au bani și de acte, cauciucuri și eventuale reparații. O ofertă „bună” înseamnă și „la cheie”, nu doar prețul de pe anunț. În multe cazuri, diferența între o mașină vândută și una care stă luni întregi în curte e de 200 euro în minus. Pragul de 4.000 euro este limita de risc pentru mii de familii din orașele mici.
Mentalitatea locală și încrederea între oameni
Un element-cheie în tranzacțiile auto din orașele mici este încrederea personală. Mulți preferă să cumpere o mașină de la cineva cunoscut sau „dintr-o sursă sigură”, chiar dacă e puțin mai scumpă. Recomandările joacă un rol major: un vânzător cinstit are clienți din gură-n gură ani la rând. Mașinile „de la băiatul ăla de la benzinărie” se vând mai repede decât cele impecabile postate pe net. În localitățile mici, o tranzacție auto este și un act social – se discută la colț de stradă, în piață, la bar sau la biserică. Dacă o mașină „s-a stricat repede”, vestea se răspândește rapid și afectează reputația vânzătorului. Din acest motiv, unii preferă să nu vândă local, ci în orașele vecine, pentru a evita discuțiile. În același timp, mecanicii locali sunt consultați înainte de cumpărare – au un cuvânt greu de spus.
În ciuda trendului național spre electrificare, orașele mici din România rămân fidele motoarelor diesel. Nu e o alegere ecologică, ci una mai economică: dieselul consumă mai puțin și rezistă mai mult la drumuri lungi sau condiții grele. În plus, piața e saturată de astfel de modele aduse din Germania, Austria sau Italia, iar prețurile sunt încă accesibile.
