Legea 141/2025: Schimbări fiscale majore cu impact direct asupra mediului de afaceri
Veverita Aliona
7 min read
Legea 141/2025 adoptată recent marchează una dintre cele mai ample reforme fiscale din ultimii ani și deschide o nouă etapă pentru antreprenori și cetățeni. Textul actului normativ introduce majorări de TVA, modificări la impozitul pe dividende, creșteri de accize, dar și taxe suplimentare pentru veniturile din jocuri de noroc. În mod concret, legea nu vizează doar creșterea veniturilor bugetare, ci și o reașezare a structurii fiscale în funcție de nevoile statului. Pentru mediul de afaceri, aceste schimbări înseamnă recalcularea planurilor financiare și adaptarea strategiilor de investiții. Antreprenorii care au mizat pe stabilitate se confruntă acum cu o realitate în care flexibilitatea devine obligatorie. Totodată, legea transmite un mesaj politic clar: România nu mai poate funcționa pe un sistem fiscal relaxat. Deși unele măsuri intră în vigoare imediat, altele sunt amânate pentru 2026 pentru a oferi timp de ajustare.
Majorarea cotei de TVA și efectele asupra consumului
Unul dintre punctele centrale ale noii legi îl reprezintă creșterea cotei generale de TVA la 21%, față de 19% cât era anterior. Această modificare intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și va influența direct prețurile finale plătite de consumatori. Deși la prima vedere procentul pare redus, în practică diferența poate fi semnificativă pentru sectoarele unde TVA-ul are un rol major în costul produsului. Retailul, serviciile și industria alimentară vor resimți primele această ajustare. Creșterea TVA-ului poate genera o temperare a consumului intern, ceea ce va pune presiune pe micii comercianți. În același timp, companiile mari vor fi nevoite să își regândească strategiile de prețuri pentru a nu pierde competitivitatea. Pe termen lung, acest pas poate descuraja inflația dacă cererea se va reduce, dar și poate limita creșterea economică.
Impozitul pe dividende – o schimbare de paradigmă
Legea aduce o noutate prin majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, începând cu 1 ianuarie 2026. Această modificare vizează direct antreprenorii care își distribuie profiturile, dar și investitorii care preferă plasamentele în companii românești. Creșterea poate părea mică la nivel procentual, însă la sume mari impactul devine vizibil. Pentru un antreprenor care își extrage dividende de câteva sute de mii de lei, diferența se traduce în mii de lei plătiți suplimentar. Statul justifică această decizie prin nevoia de a echilibra contribuțiile între muncă și capital. Totuși, pentru mediul de afaceri, mesajul este că politica fiscală se îndreaptă spre taxarea mai puternică a câștigurilor. Unii antreprenori ar putea fi încurajați să reinvestească profiturile, în loc să le retragă.
Creșterea accizelor și implicațiile asupra pieței
Accizele mai mari înseamnă încasări suplimentare la buget, dar și prețuri mai mari la pompă și în comerț. Transportatorii vor fi printre cei mai afectați, deoarece creșterea costurilor cu combustibilul are efect în lanț asupra tuturor produselor. În domeniul băuturilor alcoolice și al produselor din tutun, consumatorii finali vor resimți direct scumpirile. Statul mizează și pe o descurajare a consumului, invocând rațiuni de sănătate publică. Totuși, în practică, experiențele anterioare arată că majorarea accizelor stimulează piața neagră. Pentru antreprenorii corecți, competiția cu zona informală devine și mai dificilă. În plus, accizele pot crea tensiuni sociale și proteste din partea transportatorilor sau a producătorilor locali.
Contribuțiile la sănătate – o presiune suplimentară pe muncă
Legea 141/2025 introduce și o majorare a contribuțiilor la sănătate, ceea ce va afecta atât angajații, cât și angajatorii. Noua cotă de contribuție sporește costul forței de muncă, într-un context în care companiile deja se confruntă cu lipsa personalului calificat. Pentru angajatori, fiecare salariu va genera cheltuieli mai mari, ceea ce poate încetini angajările. Angajații vor resimți direct reducerea salariului net, ceea ce poate alimenta nemulțumirea. Statul justifică măsura prin necesitatea de a finanța sistemul de sănătate, cronic subfinanțat. Cu toate acestea, mediul privat percepe măsura ca pe o povară suplimentară, mai ales pentru întreprinderile mici. Pe termen lung, creșterea contribuțiilor poate stimula migrația forței de muncă spre alte țări. De asemenea, unele companii ar putea opta pentru contracte atipice pentru a reduce costurile.
Taxarea veniturilor din jocuri de noroc
O noutate a legii este introducerea unor taxe mai mari pentru veniturile obținute din jocuri de noroc. Această măsură vizează atât operatorii de cazinouri și pariuri sportive, cât și jucătorii individuali. Statul consideră că acest sector are marje mari de profit și trebuie să contribuie mai mult la buget. Operatorii de jocuri de noroc se plâng că taxarea suplimentară le va afecta competitivitatea, în special în mediul online. Jucătorii individuali se confruntă cu rețineri directe la sursă, ceea ce reduce atractivitatea câștigurilor. În practică, aceste taxe pot determina o parte din piață să se mute către operatori nereglementați. Totodată, veniturile statului pot crește semnificativ pe termen scurt. Impactul social este și el important, deoarece jocurile de noroc sunt percepute ca o activitate cu risc social.
Efectele asupra investițiilor străine
Legea 141/2025 are și o dimensiune externă, prin felul în care este percepută de investitorii străini. România a fost văzută până acum ca o destinație atractivă datorită fiscalității relativ reduse. Odată cu aceste majorări, competitivitatea țării scade în comparație cu alte state din regiune. Investitorii compară rapid cotele de impozitare și taxele suplimentare. Unii ar putea decide să amâne intrarea pe piața românească sau să redirecționeze capitalul spre țări cu regimuri fiscale mai prietenoase. În același timp, stabilitatea politică și dimensiunea pieței interne rămân atuuri pentru România. Totuși, percepția de „stat care taxează excesiv” poate afecta imaginea țării. Pentru investitori, predictibilitatea este mai importantă decât nivelul absolut al taxelor. Schimbările dese sau bruște sunt cele care generează neîncredere.
Adaptarea IMM-urilor la noile condiții
Întreprinderile mici și mijlocii vor fi probabil cele mai afectate de aplicarea noilor măsuri. Acestea au resurse financiare limitate și mai puține instrumente de optimizare fiscală. Creșterea TVA-ului și a contribuțiilor la sănătate le pune o presiune imediată pe fluxul de numerar. Pentru multe IMM-uri, ajustarea prețurilor devine inevitabilă. Clienții finali pot reacționa negativ la scumpiri, reducând volumul de vânzări. IMM-urile din sectoare cu marje mici, precum comerțul sau serviciile, riscă să intre în dificultate. În același timp, antreprenorii mai bine pregătiți pot folosi legea ca o oportunitate de reorganizare. Digitalizarea, externalizarea unor servicii și regândirea ofertelor devin soluții pentru a supraviețui. Totuși, rata de închidere a firmelor ar putea crește, în special în rândul celor care funcționau la limită.
Impactul asupra populației generale
Deși legea vizează în principal mediul de afaceri, efectele se vor resimți și asupra populației. Creșterea TVA-ului și a accizelor se va traduce prin scumpiri la raft. Salariații vor simți în buzunar reducerea veniturilor nete din cauza contribuțiilor mai mari. Cei care participă la jocuri de noroc vor constata câștiguri mai mici după aplicarea taxelor. În ansamblu, puterea de cumpărare a populației va fi afectată. Reacțiile sociale pot varia de la adaptare treptată la nemulțumire deschisă. În mediul urban, costul vieții va crește mai repede, în timp ce în zonele rurale efectele vor fi mai atenuate. Statul promite investiții în sănătate și infrastructură din aceste fonduri suplimentare. Totuși, încrederea cetățenilor depinde de modul în care vor fi folosiți banii.
Consecințe asupra pieței muncii
Odată cu majorarea contribuțiilor și presiunea pe angajatori, piața muncii poate suferi schimbări importante. Unele companii ar putea reduce numărul de angajări planificate. Altele ar putea îngheța salariile pentru a compensa costurile suplimentare. În același timp, competiția pentru forță de muncă calificată rămâne ridicată. Aceasta creează un paradox: costuri mai mari, dar și nevoia de a atrage talente. Migrația forței de muncă poate fi stimulată, mai ales în domeniile tehnice și medicale. Angajații români compară mereu pachetul salarial net cu ofertele din străinătate. Pentru companii, găsirea unui echilibru devine o provocare. Contractele de colaborare sau freelancing-ul ar putea câștiga teren ca alternativă. În plus, presiunea fiscală ridicată poate încuraja munca la negru.
Reacția mediului antreprenorial
Antreprenorii români privesc Legea 141/2025 cu o combinație de îngrijorare și prudență. Pe de o parte, acceptă ideea că statul are nevoie de resurse pentru investiții publice. Pe de altă parte, consideră că povara este disproporționată și afectează în special mediul privat. Asociațiile de business au început deja să trimită memorii și să solicite amendamente. Unele sectoare, precum transporturile și retailul, au anunțat posibile proteste. Mediul antreprenorial este, în general, adaptabil, dar cere predictibilitate. Legea vine într-un moment în care multe firme își făcuseră planuri. Acum, aceste planuri trebuie refăcute aproape de la zero. Investițiile pot fi amânate sau redimensionate. Încrederea în politica fiscală se erodează, ceea ce afectează și apetitul pentru creditare.
Legea 141/2025 schimbă raportul dintre stat, mediul de afaceri și cetățeni. Prin creșterea TVA-ului, impozitelor pe dividende, accizelor și contribuțiilor, România intră într-o etapă de fiscalitate mai ridicată. Efectele se vor resimți în consum, investiții și piața muncii.
