Veverita Aliona 
În primele șase luni din 2024, un număr semnificativ de 3.684 de proceduri noi de insolvență au fost deschise, marcând o creștere de 8,32% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această tendință înseamnă mai mult decât o simplă cifră statistică: reflectă vulnerabilitatea companiilor în fața presiunilor economice. Deși nu este o problemă izolată, România resimte din plin această creștere a insolvențelor, în special în sectoare cheie precum comerțul și construcțiile. În plus, se remarcă o deteriorare a comportamentului de plată în rândul companiilor, cu un salt de 29% al incidentelor de plată. Aceste evoluții semnalează o tendință de instabilitate financiară care afectează întreaga economie.
Companiile mari, sub presiune financiară accentuată
Creșterea insolvențelor nu afectează doar micile afaceri, ci și companiile mari, în special cele cu o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro, care au înregistrat o creștere dramatică de 73% a insolvențelor. Această tendință semnalează probleme structurale în sectoare strategice, unde marile companii se confruntă cu dificultăți în gestionarea costurilor de operare și a datoriilor acumulate. Chiar și companiile care au reușit să își mențină activitatea pe linia de plutire până acum par să fie pe cale de a ceda în fața presiunilor financiare. Este posibil ca aceste insolvențe să aibă un efect de undă asupra altor sectoare, amplificând astfel criza.
Deficitul bugetar, o povară tot mai mare pentru economia românească
Execuția bugetului general consolidat al României s-a încheiat cu un deficit de 3,6% din PIB în prima jumătate a anului 2024, în creștere față de 2,32% în aceeași perioadă din 2023. Acest dezechilibru între veniturile și cheltuielile publice este unul dintre factorii care alimentează nesiguranța economică și, implicit, creșterea numărului de insolvențe. Cheltuielile bugetare au crescut cu peste 21%, ajungând la 339,17 miliarde de RON, în timp ce veniturile au avansat cu doar 13,5%. Deficitul în continuă creștere și datoria publică care a depășit 52% din PIB sunt semnale de alarmă pentru viitorul stabilității economice a României.
Tendințele sectoriale: unde se înregistrează cele mai multe insolvențe?
Majoritatea companiilor care au intrat în insolvență în prima jumătate a anului 2024 provin din sectoare precum comerțul cu ridicata și amănuntul, construcțiile și industria prelucrătoare. Aceste trei sectoare reprezintă aproape 60% din numărul total de insolvențe, un indicator clar al vulnerabilității lor în fața perturbărilor economice. Construcțiile, în special, sunt afectate de fluctuațiile prețurilor la materiale și de accesul redus la finanțare, în timp ce comerțul se confruntă cu o scădere a cererii din partea consumatorilor. Industria prelucrătoare, pe de altă parte, este lovită atât de creșterea costurilor de producție, cât și de reducerea cererii la export.
Instrumentele de plată refuzate, un alt simptom al crizei
Un alt semnal de avertizare pentru economia românească vine din partea instrumentelor de plată refuzate. În primele șase luni din 2024, s-au înregistrat 19.031 de instrumente refuzate, iar valoarea totală refuzată a fost de 1.134 milioane RON. Deși valoarea totală a scăzut cu 4% față de aceeași perioadă din 2023, numărul incidentelor a crescut cu 29%. Această creștere accentuează și mai mult problema comportamentului de plată necorespunzător în rândul companiilor, un fenomen care adâncește criza lichidităților și crește riscul de insolvență.
Impactul geopolitic asupra economiei și afacerilor românești
Contextul geopolitic internațional, marcat de prelungirea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel, a pus o presiune suplimentară pe economia globală și, implicit, pe România. Cu o creștere economică modestă de 1,5% în primul semestru din 2024, România este expusă riscurilor externe, iar companiile locale resimt din plin incertitudinile generate de aceste conflicte. Efectele indirecte asupra costurilor de aprovizionare și de energie afectează stabilitatea afacerilor și contribuie la creșterea numărului de insolvențe.
Declinul înmatriculărilor de companii: un indicator al nesiguranței economice
Un alt semn de neliniște în mediul de afaceri românesc este scăderea numărului de companii nou-înmatriculate în primele șase luni ale anului 2024. Cu doar 68.223 de noi înregistrări, aceasta este cea mai scăzută valoare din ultimii ani, inclusiv comparativ cu perioada pre-2019. Această scădere arată reticența antreprenorilor de a lansa noi afaceri într-un climat economic incert, marcat de creșterea insolvențelor și a incidentelor de plată.
Insolvențele în județele cheie: unde criza lovește cel mai tare
Insolvențele sunt concentrate geografic în câteva județe cheie: Bihor, Cluj, Timiș, Iași, Ilfov și Brașov, împreună cu Bucureștiul. Aceste regiuni cumulează aproape 50% din numărul total de insolvențe, reflectând densitatea mare de afaceri și importanța lor economică pentru România. În aceste județe, companiile active juridic reprezintă 49% din totalul național, ceea ce face ca evoluțiile negative din aceste zone să aibă un impact major asupra întregii economii.
Companiile radiate: o altă dimensiune a crizei economice
În prima jumătate a anului 2024, numărul de companii radiate a ajuns la 45.547, în creștere cu 34% față de aceeași perioadă din 2023. Acest fenomen arată dificultatea cu care afacerile mici și mijlocii reușesc să supraviețuiască într-un climat economic atât de dificil. Ritmul de creștere al companiilor active este în scădere, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a economiei românești.
Sectorul construcțiilor: vulnerabilități și provocări
Creșterea numărului de insolvențe din sectorul construcțiilor cu 12% față de 2023 reflectă o combinație de factori negativi, precum creșterea costurilor cu materialele și scăderea cererii. Companiile de construcții se confruntă cu dificultăți în obținerea de finanțări noi și în menținerea lichidităților, iar acest sector, altădată un motor de creștere economică, devine acum o sursă majoră de îngrijorare. Insolvențele în creștere din acest domeniu amenință stabilitatea pieței imobiliare și afectează întregul lanț economic, de la furnizori până la clienți finali.
Creșterea costurilor de finanțare: un factor cheie al insolvențelor
Unul dintre cele mai importante motive pentru creșterea numărului de insolvențe este creșterea costurilor de finanțare. Pe fondul unor dobânzi ridicate și al accesului limitat la finanțări, multe companii se găsesc în imposibilitatea de a-și refinanța datoriile. Aceste condiții financiare nefavorabile reduc lichiditatea și capacitatea companiilor de a-și achita obligațiile la timp, accelerând astfel procesul de insolvență. România, ca parte a economiei globale, este influențată de politicile economice ale principalelor bănci centrale, care mențin un cadru restrictiv.
Datoria publică în creștere: o amenințare pe termen lung
Odată cu creșterea deficitului bugetar, datoria publică a României a depășit pragul de 52% din PIB, o valoare care începe să ridice semne de întrebare în privința sustenabilității fiscale. Această creștere a datoriei pune presiune pe viitoarele generații și pe capacitatea statului de a răspunde provocărilor economice. Dacă nu se vor lua măsuri de consolidare fiscală, riscul este ca România să intre într-o spirală a datoriilor care să afecteze în mod ireversibil stabilitatea economică.
Afacerile mari sub asediu: insolvențele lovesc sectorul privat
Creșterea cu 73% a numărului de insolvențe în rândul companiilor mari arată că nici măcar afacerile bine capitalizate nu sunt imune la criză. Aceste firme, de obicei piloni ai economiei, se confruntă acum cu provocări majore legate de costuri operaționale, scăderea cererii și dificultăți de acces la finanțare. Insolvențele în acest segment pot avea efecte în lanț asupra întregului ecosistem economic, afectând și partenerii mai mici care depind de activitatea acestor companii mari.
Privind înainte, perspectivele economice rămân sumbre. Ne așteptăm la o deteriorare a mediului de afaceri în a doua jumătate a anului 2024, ceea ce va conduce, cel mai probabil, la o creștere a numărului de insolvențe și incidente de plată. Într-un context global marcat de incertitudini geopolitice și economice, companiile românești trebuie să adopte măsuri prudente pentru a-și proteja afacerile. Securizarea cash flow-ului și gestionarea eficientă a datoriilor vor deveni esențiale pentru supraviețuirea pe termen lung a afacerilor.
