Veverita Aliona 
România a început să descopere o direcție de business tot mai căutată: închirierea echipamentelor rare pentru utilizare punctuală sau pe termen scurt. Este vorba despre aparate greu de găsit, costisitoare la achiziție, dar esențiale în anumite domenii: lasere industriale, camere termice de înaltă precizie, drone, aparatură medicală mobilă, echipamente de scanare 3D, sau utilaje speciale pentru cercetare. Până nu demult, firmele mici sau profesioniștii independenți fie improvizau, fie renunțau la proiecte din lipsa accesului. Astăzi însă, aceste echipamente pot fi închiriate pentru ore, zile sau săptămâni, fără birocrație. Această evolluție reflectă o schimbare de mentalitate: nu mai contează posesia, ci accesul rapid și eficient. În paralel, crește interesul pentru optimizarea costurilor și evitarea investițiilor inițiale mari. Cererea e variată: de la arhitecți care au nevoie de scanner 3D o singură dată, până la ONG-uri care folosesc ecografe mobile în proiecte rurale.
Cine sunt clienții acestor servicii? Un profil realist
Publicul țintă al acestor afaceri este mult mai divers decât pare la prima vedere. În top se află antreprenorii mici, startup-urile tehnice și firmele de construcții sau instalații care au proiecte punctuale. Ei nu își permit să investească zeci de mii de euro într-un aparat folosit o singură dată pe lună. Urmează specialiștii independenți – topografi, ingineri de mediu, designeri industriali – care au nevoie de aparatură de vârf doar ocazional. Un segment aparte este reprezentat de universități sau licee tehnologice care, în lipsa finanțării, preferă să închirieze echipamente moderne pentru sesiuni demonstrative sau experimente. ONG-urile sunt un client frecvent, în special cele care lucrează în domenii de sănătate mobilă, educație tehnologică sau mediu. Mai nou, și instituțiile publice mici (primării, școli din rural) folosesc astfel de servicii în proiecte europene.
Echipamentele rare: ce se caută și ce se oferă în România
Tipurile de echipamente rare disponibile spre închiriere în România reflectă cererea din piața tehnică, medicală și creativă. Pe partea tehnică, cele mai căutate sunt dronele profesionale cu senzori speciali, echipamente de scanare 3D, camere termografice și aparate de măsură de mare precizie. În domeniul medical, închirierile vizează ecografe portabile, defibrilatoare mobile, spirometre și chiar echipamente de telemedicină. În construcții, clienții închiriază frecvent detectoare de rețele îngropate, lasere de nivel, generatoare industriale sau pompe de apă de mare capacitate. Există și cerere pentru aparatură folosită în design, filmări și artă: camere video RED, ecrane LED de mari dimensiuni, sisteme de sunet profesionale sau chiar iluminat de studio. Furnizorii români care oferă aceste servicii au început să organizeze ofertele pe categorii clare, cu prețuri transparente.
Modele de afaceri: cum funcționează și cum se câștigă
Afacerea cu echipamente rare închiriabile funcționează pe un model de rotație eficientă a investiției inițiale. Fondatorul investește într-un set de aparate de nișă, le înregistrează contabil, le protejează prin contracte și asigurări, apoi le oferă în regim de închiriere scurtă. Marja de profit se obține din utilizarea multiplă a aceluiași aparat, în diverse locații și contexte. De exemplu, un ecograf portabil cumpărat cu 15.000 euro poate aduce încasări de 500–700 euro lunar, dacă este închiriat 10–12 zile pe lună. Cheltuielile includ mentenanța, transportul, uneori reparații și, evident, promovarea. Unele firme optează pentru abonamente lunare cu discount (pentru clienți fideli), altele mizează pe proiecte unice. Unele startup-uri au pornit în acest domeniu cu doar două-trei echipamente și un site funcțional, apoi au crescut prin reinvestirea câștigurilor.
Obstacolele administrative: între fiscalitate și birocrație
Ca în multe alte nișe din România, birocrația poate frâna dezvoltarea afacerilor cu echipamente închiriabile. Deși legislația permite activitatea, interpretările ANAF privind amortizarea, TVA și înregistrarea veniturilor variază de la un inspector la altul. Mulți antreprenori aleg să înființeze PFA sau microîntreprinderi pentru început, cu activitate cod CAEN 7739 („Activități de închiriere a altor mașini și echipamente”). Din păcate, această clasificare este vagă și nu acoperă specificul unor aparate foarte tehnice. În plus, gestionarea garanțiilor, reparațiilor și eventualelor daune implică o serie de clauze contractuale care trebuie bine formulate juridic. Încă puține firme apelează la consultanță de specialitate în faza de start. Fiscal, deductibilitatea cheltuielilor cu echipamentele este clară, însă recuperarea TVA și evidența amortizării pot genera controale.
Ce presupune logistica în acest model de business?
În spatele unei închirieri rapide de echipament rar stă o logistică atent gândită. Transportul trebuie să fie sigur, rapid și bine documentat. Firmele serioase colaborează fie cu curieri specializați, fie cu flote proprii, mai ales când echipamentul este fragil sau de dimensiuni mari. De multe ori, livrarea și ridicarea echipamentului se fac în aceeași zi, ceea ce implică o bună coordonare a rutelor și a disponibilității personalului. Ambalarea este esențială: cutii rigide, sisteme anti-șoc, protecții împotriva umezelii și temperaturilor extreme. De asemenea, fiecare transport include documente clare: contract, fișă de utilizare, bon de predare-primire, uneori chiar video tutorial pe stick USB. În marile orașe, livrarea expres a devenit un avantaj competitiv clar. În zonele rurale, logistica este mai costisitoare, dar clienții sunt mai flexibili la programare. Stocarea echipamentelor între utilizări trebuie să respecte condiții stricte, altfel durata de viață a aparatului scade.
Asigurarea și responsabilitatea: cine plătește dacă se strică?
Una dintre cele mai delicate fațete ale afacerii cu echipamente rare este riscul de avarie, furt sau folosire incorectă. Echipamentele sunt adesea scumpe și sensibile – o simplă cădere a unui scanner 3D poate însemna o pierdere de peste 5000 de euro. Pentru a gestiona aceste riscuri, firmele cer în general garanții în bani (care variază între 10–30% din valoarea de închiriere) sau semnarea unui contract cu clauze clare. Unele firme asigură echipamentele la daune sau furt, dar costurile polițelor sunt importanteși nu toate firmele își permit. În contract se specifică cine suportă cheltuielile în caz de defectare – dacă e vorba de o eroare de fabricație, clientul nu plătește; dacă e vorba de neglijență, clientul e tras la răspundere. În multe cazuri, echipamentul este monitorizat prin GPS sau RFID, pentru a evita pierderile sau utilizările neautorizate. Cele mai profesioniste firme oferă inclusiv training scurt la livrare, pentru a reduce riscurile de folosire greșită. Există și un mecanism de blacklist informal în industrie – clienții care distrug echipamente sunt evitați pe viitor. Firmele preferă colaborarea cu clienți fideli, în loc de volume mari cu risc ridicat.
Când merită să cumperi și când e mai bine să închiriezi?
Întrebarea-cheie pentru orice client este: merită să închiriez sau mai bine cumpăr? Răspunsul depinde de frecvența utilizării, bugetul disponibil și evoluția tehnologică a echipamentului. În general, dacă un aparat este folosit sub 5 zile pe lună, închirierea este varianta mai rentabilă. Pentru proiecte unice, testări de piață sau activități educaționale, nu are sens să blochezi capital în achiziție. În plus, aparatura tehnologică se devalorizează rapid: un scanner 3D care costă 15.000 euro azi poate valora 8000 euro peste un an. Prin închiriere, clientul evită amortizarea, întreținerea și problemele. De asemenea, închirierea oferă flexibilitate – poți testa 2–3 modele diferite în funcție de proiect. Cumpărarea devine rentabilă doar atunci când folosirea este intensă, constantă și predictibilă. Unele firme folosesc strategia de cumpărare, după 3–6 luni de chirie, oferă clientului opțiunea de cumpărare cu discount. În România, majoritatea clienților preferă închirierea pentru că le oferă libertate fără bătăi de cap administrative.
Teren fertil pentru viitor: cum evoluează această nișă?
Închirierea echipamentelor rare e încă o piață în dezvoltare în România, dar cu potențial real de creștere. Pe măsură ce firmele evită blocarea capitalului în dotări fixe, modelul „as a service” devine tot mai căutat. În paralel, proiectele europene și schimbările din educație (mai ales în școlile tehnologice) generează cerere pentru echipamente moderne, dar doar pe termen limitat. De asemenea, trendul muncii mobile și al profesioniștilor independenți crește nevoia de acces temporar la tehnologie de vârf. Nișa va rămâne profitabilă atâta timp cât echipamentele sunt rare, valoroase și greu de întreținut.
Închirierea echipamentelor rare nu este o afacere de masă, dar este una cu marjă bună și cerere constantă. Este un domeniu în care profesionalismul, viteza de reacție și transparența sunt decisive. Clienții sunt diferiți, echipamentele sunt fragile, iar greșelile costă scump. Tocmai de aceea, această nișă atrage antreprenori tehnici, disciplinați, capabili să înțeleagă nevoile concrete ale profesioniștilor.
