Veverita Aliona 
Începând cu anul 2024, România implementează impozitul minim pe profit la nivel global de 15%, conform Directivei europene 2022/2523 și Legii 431/2023. Acest impozit vizează grupurile de întreprinderi multinaționale și naționale mari, cu venituri totale de peste 750 de milioane de euro. Companiile vizate trebuie să calculeze anual cota efectivă de impozitare și, dacă aceasta este sub 15%, să plătească un impozit suplimentar pentru a ajunge la acest prag. Sistemul de calcul al acestui impozit este complex și implică multiple ajustări contabile și fiscale, iar contribuabilii din România trebuie să se conformeze noilor reguli.
Ce companii sunt vizate de impozitul minim global?
Prevederile legii 431/2023 se aplică contribuabililor cu sediul în România, care fac parte dintr-un grup național sau multinațional ce a obținut venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro în cel puțin două din ultimele patru exerciții financiare. Acest prag de venituri definește companiile mari care intră sub incidența impozitului minim global. Astfel, nu doar companiile individuale, ci și cele care fac parte din grupuri mari sunt afectate. Companiile trebuie să-și verifice poziția în cadrul grupului și să stabilească dacă îndeplinesc criteriile de venit pentru a fi conforme cu noile reglementări fiscale.
Obligația de raportare în cadrul grupurilor
În cazul în care grupul din care face parte compania are mai multe societăți în România, legislația nu specifică clar care entitate trebuie să gestioneze obligația de raportare. Decizia se va lua la nivelul grupului, bazându-se pe criterii interne, cum ar fi complexitatea activității sau responsabilitățile asumate de managementul fiscal al uneia dintre societăți. În practică, grupurile tind să desemneze entitățile cu activități complexe și cu roluri deja asumate de coordonare financiară pentru a gestiona această obligație.
Impactul asupra filialelor multinaționale
Pentru societățile mamă din afara UE, noile reguli ale impozitului minim global se aplică și pentru filialele din România. Aceasta înseamnă că, indiferent de jurisdicția mamă, societățile românești trebuie să calculeze, să declare și să plătească impozitul minim global conform legislației naționale. În plus, începând cu 1 ianuarie 2025, se va aplica și regula profiturilor sub-impozitate, ceea ce poate duce la plata unui impozit suplimentar în funcție de nivelul activelor corporale și al numărului de angajați.
Calculul ratei efective de impozitare
Rata efectivă de impozitare nu se determină simplu ca raport între impozitul pe profit și profitul contabil brut. Conform regulilor OCDE, menționate în Legea 431/2023, calculul implică ajustări contabile, financiare și fiscale complexe. Aceste ajustări includ considerarea diverselor facilități fiscale și deduceri care pot influența cota efectivă de impozitare și, implicit, obligația de plată a impozitului suplimentar pentru atingerea pragului de 15%.
Facilitățile fiscale și impactul asupra cotei efective de impozitare
Multe societăți aplică facilități fiscale pentru a reduce impozitul pe profit, cum ar fi bonificația pentru capitaluri proprii pozitive, scutirea de impozit pe profitul reinvestit și creditul fiscal pentru sponsorizare. Aceste facilități pot reduce cota efectivă de impozitare sub 15%, obligând astfel societățile să plătească diferența de impozit până la acest prag. Companiile trebuie să analizeze detaliat impactul fiecărei facilități și să ia în considerare toate opțiunile disponibile pentru a se conforma noilor reglementări fiscale.
Impozitul minim global în cazul pierderilor fiscale
Societățile cu pierderi fiscale nu vor datora impozit minim global până în 2026, dacă înregistrează cheltuieli salariale și active corporale, conform normelor OCDE. Aceste societăți trebuie să asigure consecvența datelor raportate în documentațiile fiscale și contabile și să păstreze documentația adecvată pentru a demonstra eligibilitatea pentru regimurile de protecție prevăzute de legislație.
Impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul minim global
Impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul minim global sunt tratate ca impozite separate. Este posibil ca o societate să fie obligată să plătească ambele impozite. Totuși, există argumente că impozitul minim pe cifra de afaceri ar putea influența rata efectivă de impozitare și reduce riscul de a datora impozit minim global, dar acest aspect nu este clar reglementat în legislația românească.
Acțiunile necesare în contextul raportării impozitului minim global
Companiile trebuie să acționeze prompt pentru a înregistra impozitul minim global în contabilitate pentru anul 2024, chiar dacă prima dată de raportare este în 2026. Este esențială o analiză detaliată pentru a determina impactul acestui impozit și pentru a verifica eligibilitatea pentru regimurile de protecție. Companiile trebuie să se pregătească din timp pentru conformarea la noile reguli fiscale.
Formularul de raportare pentru impozitul minim global
În prezent, legislația locală nu prevede un formular specific pentru raportarea impozitului minim global, dar se așteaptă publicarea unui model până la sfârșitul anului. Modelul GloBE information return, publicat de OCDE, este complex și necesită completarea pentru fiecare jurisdicție în care grupul desfășoară activități. Companiile trebuie să fie pregătite pentru a completa acest formular detaliat și să colecteze toate informațiile necesare.
Calculul și plata impozitului minim global
Impozitul suplimentar național se calculează, declară și plătește în România de către societatea locală, folosind datele contabile individuale conform Ordinului 1802/2014. La nivelul grupului, se va efectua un calcul separat pentru România, pornind de la situațiile financiare consolidate conform standardelor contabile aplicabile. Societățile care aplică standardul IFRS și grupurile care folosesc același standard trebuie să coordoneze calculul și raportarea impozitului pentru a evita discrepanțele și pentru a asigura conformitatea.
Implementarea impozitului minim global în România
Implementarea impozitului minim global în România aduce provocări semnificative pentru companiile mari, care trebuie să se adapteze noilor cerințe fiscale complexe. În plus, acest impozit necesită ajustări în procesele contabile și fiscale existente și o colaborare strânsă între diferitele entități ale grupurilor multinaționale. Companiile trebuie să investească în pregătirea echipelor de conformare și să adopte soluții tehnologice pentru a gestiona eficient noile obligații de raportare și plată a impozitului minim global.
Rolul autorităților fiscale în implementarea impozitului minim global
Autoritățile fiscale din România joacă un rol esențial în implementarea impozitului minim global, asigurându-se că legislația este clară și că toate companiile vizate înțeleg și respectă noile cerințe. Este crucial ca autoritățile să ofere ghiduri și suport adecvat pentru contribuabili și să creeze mecanisme eficiente de control și verificare. Colaborarea dintre autorități și sectorul privat este vitală pentru succesul implementării acestui impozit și pentru prevenirea evaziunii fiscale.
Implicațiile economice ale impozitului minim global
Introducerea impozitului minim global în România are implicații economice semnificative. Pe de o parte, poate crește veniturile fiscale ale statului, asigurând o impozitare echitabilă a marilor corporații. Pe de altă parte, companiile trebuie să reevalueze strategiile fiscale și să adapteze structurile de afaceri pentru a se conforma noilor reguli. Aceste schimbări pot afecta profitabilitatea și investițiile, dar pe termen lung, pot contribui la stabilitatea financiară și la o concurență mai echitabilă pe piața globală.
Provocările și oportunitățile pentru companiile românești
Companiile românești se confruntă cu provocări semnificative în implementarea impozitului minim global, dar există și oportunități. Adaptarea la noile reguli fiscale poate duce la o mai bună gestionare a riscurilor și la optimizarea proceselor interne. În plus, companiile care se conformează rapid și eficient pot câștiga un avantaj competitiv pe piața globală. Este esențial ca firmele să investească în pregătirea angajaților și în soluții tehnologice moderne pentru a face față noilor cerințe.
Impozitul minim pe profit la nivel global de 15%, implementat în România începând cu 2024, reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal pentru marile companii. Acest impozit, bazat pe reguli complexe și ajustări fiscale detaliate, necesită o conformare riguroasă și o colaborare strânsă între autorități și contribuabili. Deși implementarea aduce provocări semnificative, poate contribui la creșterea transparenței fiscale și la asigurarea unei impozitări echitabile, benefice pentru economia românească pe termen lung.
