Impactul digitalizării ANAF asupra companiilor: avantaj sau coșmar birocratic?

În timp când, tehnologia reprezintă modul în care interacționăm cu instituțiile statului, digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) promitea să simplifice și să eficientizeze relația dintre contribuabili și autoritățile fiscale. Implementarea sistemelor precum e-Factura, SAF-T și conectarea caselor de marcat la serverele ANAF au fost inițiative menite să reducă birocrația și să îmbunătățească colectarea taxelor. Cu toate acestea, realitatea din teren arată că, deși intențiile au fost lăudabile, rezultatele nu au fost întotdeauna pe măsura așteptărilor. Multe companii se confruntă cu dificultăți în adaptarea la noile cerințe, iar erorile sistemului informatic al ANAF au generat situații neplăcute pentru contribuabili. De exemplu, în primele șase luni ale anului 2024, 129 de români au demonstrat în instanță că au fost executați silit ilegal din cauza unor erori de sistem .​

Sistemul informatic al ANAF: o infrastructură fragilă în fața provocărilor digitale

Specialiștii IT atrag atenția asupra vulnerabilităților sistemului informatic al ANAF, descriindu-l drept “catastrofal, cu puține date și multe necesități” . Lipsa unei interconectări eficiente între diversele baze de date și incapacitatea de a procesa automatizat informațiile contribuabililor conduc la emiterea unor titluri executorii eronate și la dublarea popririlor pe venituri. De asemenea, sistemul e-Factura, deși conceput pentru a facilita raportarea fiscală, impune contribuabililor descărcarea manuală a istoricului facturilor, limitând accesul la doar 60 de zile. Aceste deficiențe nu doar că îngreunează activitatea companiilor, dar subminează și încrederea în capacitatea statului de a implementa soluții digitale eficiente.​

e-Factura și e-TVA: între așteptări și realitate

Introducerea sistemelor e-Factura și e-TVA a fost salutată inițial ca un pas important spre transparentizarea și eficientizarea proceselor fiscale. Totuși, implementarea lor a scos la iveală numeroase provocări. În august 2024, ANAF a trimis peste 15.000 de notificări către firme pentru completarea incorectă a Fișierului Standard de Control Fiscal (SAF-T), iar ulterior, din peste 360.000 de deconturi de TVA analizate, aproximativ 18.000 au prezentat neconcordanțe . Aceste situații evidențiază dificultățile întâmpinate de companii în adaptarea la noile sisteme și necesitatea unei colaborări mai strânse între mediul de afaceri și autorități pentru a asigura o tranziție lină către digitalizare.

Impactul asupra mediului de afaceri: între conformare și povară administrativă

Deși digitalizarea ANAF are potențialul de a simplifica raportările fiscale, în practică, multe companii resimt o creștere a poverii administrative. Obligația de a depune atât declarațiile standard, cât și de a raporta în noile sisteme digitale, a dus la dublarea muncii pentru departamentele financiare . Această situație subliniază necesitatea ca autoritățile să reevalueze și să simplifice procesele, eliminând redundanțele și asigurând o integrare eficientă a noilor sisteme în fluxul de lucru al companiilor.

Provocările competențelor digitale în rândul funcționarilor ANAF

Un alt obstacol în calea unei digitalizări eficiente este reprezentat de nivelul de competență digitală al funcționarilor ANAF. Mediul de afaceri semnalează că, deși pașii spre digitalizare sunt evidenți, succesul acestor reforme depinde în mare măsură de capacitatea personalului ANAF de a gestiona și opera noile sisteme . Fără o instruire adecvată și o adaptare la cerințele tehnologiei moderne, există riscul ca digitalizarea să genereze mai multe probleme decât soluții.​

Perspectivele colectării TVA în contextul digitalizării

România se confruntă cu un deficit semnificativ în colectarea TVA, estimat la 35,5% conform datelor din 2020 . Implementarea sistemelor digitale este văzută ca o soluție pentru reducerea acestui decalaj. Comisia Europeană estimează că facturarea electronică ar putea contribui la diminuarea fraudei în materie de TVA cu până la 11 miliarde de euro anual și la reducerea costurilor administrative pentru comercianți. Cu toate acestea, succesul acestor măsuri depinde de modul în care sunt implementate și de capacitatea companiilor de a se conforma noilor cerințe.

Modele de succes: Ce putem învăța din experiențele altor țări?

În timp ce România se confruntă cu provocările digitalizării ANAF, alte țări europene au reușit să implementeze cu succes sisteme fiscale moderne și eficiente. Un exemplu elocvent este Estonia, unde digitalizarea administrației fiscale a transformat radical relația dintre contribuabili și stat. Sistemele integrate permit raportarea fiscală automată, cu un grad minim de intervenție umană, ceea ce reduce semnificativ riscurile de eroare și corupție. În Spania, utilizarea sistemului pentru raportarea TVA a dus la o creștere semnificativă a conformării fiscale și la reducerea decalajului de TVA. Germania, deși mai conservatoare în ceea ce privește digitalizarea, a implementat cu succes metode avansate de raportare electronică pentru companii mari, permițând un control mai eficient asupra tranzacțiilor financiare. În România, însă, lipsa unui cadru legislativ clar și întârzierile în implementarea tehnologiilor moderne fac ca procesul de digitalizare să fie mai degrabă o povară decât un avantaj pentru contribuabili. Compararea experiențelor internaționale poate oferi lecții valoroase pentru autoritățile române, care trebuie să abordeze digitalizarea cu o strategie bine definită și să evite măsuri impuse haotic, fără o infrastructură solidă.

Obține o ofertă de credit pentru societatea ta, de până la 150 000$, în doar 48 de ore. Absolut gratuit.

Aplică aici!

Cum afectează digitalizarea ANAF IMM-urile și microîntreprinderile?

Dacă marile companii dispun de resurse financiare și umane pentru a implementa noile cerințe digitale, IMM-urile și microîntreprinderile resimt mult mai acut impactul acestor schimbări. Multe dintre ele nu au departamente dedicate de contabilitate sau IT și sunt nevoite să scoată aceste servicii, ceea ce implică costuri suplimentare. Implementarea SAF-T, de exemplu, presupune achiziționarea de software compatibil și instruirea personalului, aspecte care pot fi prohibitive pentru afacerile mici. În plus, lipsa de claritate a legislației și schimbările frecvente ale reglementărilor fiscale generează confuzie și incertitudine. Conform unui sondaj realizat de Consiliul Național al IMM-urilor din România, 72% dintre antreprenorii chestionați consideră că digitalizarea ANAF le-a crescut povara administrativă în loc să le simplifice raportările fiscale. În acest context, este esențial ca autoritățile să ofere sprijin real pentru micii contribuabili, prin programe de training, scutiri de taxe pentru implementarea sistemelor digitale și asistență tehnică gratuită.

Beneficiile digitalizării ANAF: eficiență fiscală sau supraveghere excesivă?

În ciuda dificultăților de implementare, digitalizarea ANAF aduce și beneficii incontestabile pentru economie. Automatizarea proceselor fiscale reduce riscurile de fraudă și evaziune fiscală, asigurând o colectare mai eficientă a veniturilor la bugetul de stat. Implementarea SAF-T și e-Factura permite identificarea mai rapidă a tranzacțiilor suspecte și eliminarea firmelor-fantomă, ceea ce contribuie la un mediu de afaceri mai corect. Totuși, există și îngrijorări legate de gradul de supraveghere impus de noile sisteme digitale. Analiștii financiari avertizează că accesul autorităților fiscale la volume mari de date despre tranzacțiile firmelor poate duce la abuzuri, mai ales în lipsa unor mecanisme clare de protecție a confidențialității. De asemenea, securitatea cibernetică rămâne o problemă majoră, iar orice breșă în sistemele ANAF ar putea expune date sensibile ale companiilor. Pentru ca digitalizarea să fie un succes, este necesară o abordare echilibrată, care să îmbine eficiența fiscală cu protecția drepturilor contribuabililor.

Riscurile tehnice și vulnerabilitățile cibernetice ale digitalizării ANAF

O digitalizare forțată, fără o infrastructură IT solidă, poate genera riscuri semnificative pentru contribuabili. Atacurile cibernetice asupra instituțiilor publice sunt tot mai frecvente, iar ANAF nu face excepție. În 2023, serverele instituției au fost ținta unui atac, care a blocat accesul contribuabililor la platformele online timp de mai multe zile. Specialiștii în securitate cibernetică avertizează că lipsa unor măsuri adecvate de protecție poate duce la scurgeri de date sensibile, afectând atât companiile, cât și persoanele fizice. În plus, dependența exclusivă de sisteme digitale fără existența unor soluții alternative (precum depunerea fizică a unor documente în caz de defecțiuni tehnice) poate paraliza activitatea firmelor în situații critice. Guvernul trebuie să investească masiv în securizarea infrastructurii digitale și să implementeze mecanisme de backup pentru a preveni astfel de scenarii.

Ce trebuie să facă antreprenorii pentru a se adapta noilor cerințe digitale?

În fața avalanșei de schimbări impuse de digitalizarea ANAF, antreprenorii trebuie să adopte o strategie pentru conformare. În primul rând, este esențială actualizarea sistemelor contabile și adoptarea unor soluții software compatibile cu cerințele ANAF. Colaborarea strânsă cu consultanți fiscali și specialiști IT poate ajuta firmele să evite greșelile care ar putea atrage sancțiuni. De asemenea, instruirea angajaților în utilizarea noilor platforme digitale este o măsură esențială pentru asigurarea conformității fiscale. În al doilea rând, este important ca antreprenorii să rămână informați și să urmărească modificările legislative pentru a preveni eventualele probleme administrative. În cele din urmă, participarea la dezbateri și dialogul cu autoritățile poate contribui la îmbunătățirea procesului de digitalizare și la adaptarea acestuia la nevoile reale ale mediului de afaceri.

Digitalizarea ANAF este, fără îndoială, un pas necesar pentru modernizarea administrației fiscale din România, dar modul în care a fost implementată ridică numeroase semne de întrebare. Deși tehnologia poate simplifica raportarea fiscală și poate reduce evaziunea, problemele tehnice, lipsa de claritate legislativă și supravegherea excesivă pun companiile în fața unor provocări semnificative. IMM-urile, în special, resimt din plin impactul acestor schimbări, iar autoritățile trebuie să adopte măsuri concrete pentru a facilita tranziția către un sistem fiscal digital eficient și echitabil. Pe termen lung, succesul digitalizării ANAF va depinde de capacitatea instituțiilor statului de a colabora cu mediul de afaceri și de a investi în soluții IT sigure și funcționale. România are șansa de a se alinia la standardele europene în materie de fiscalitate digitală, dar acest lucru nu poate fi realizat fără un plan clar, coerent și sustenabil.