Veverita Aliona 
În ultimii doi ani, cererea pentru garsoniere a stagnat în marile orașe, iar prețurile la închiriere au crescut mult mai lent decât în cazul apartamentelor cu două camere. Proprietarii care obișnuiau să închirieze rapid aceste spații pentru locuire se confruntă cu o piață tot mai alintată. Tinerii preferă acum apartamentele în regim de a trăi cu cineva sau chiriile în cuplu, iar garsonierele clasice devin greu de închiriat. Conform datelor Imobiliare.ro, în București, chiriile la garsoniere au stagnat în jurul a 250–300 euro în zonele semicentrale, în timp ce spațiile comerciale mici în aceleași zone se închiriază și cu 450–600 euro. Această diferență a deschis ușa unei soluții alternative pentru freelanceri și profesioniștii din domenii liberale: transformarea garsonierelor în birouri private. Proprietarii au început să înțeleagă că un spațiu mic poate produce mai mult dacă e poziționat inteligent. În plus, autoritățile locale sunt, deocamdată, tolerante cu aceste reconversii dacă nu presupun trafic intens sau modificări structurale.
Cine închiriază aceste spații? Profilul freelancerului urban în 2025
Cei care aleg să lucreze dintr-o garsonieră transformată în cabinet sunt, în general, profesioniști din industrii creative sau servicii individuale. Este vorba despre terapeuți, nutriționiști, coachi, consultanți financiari, avocați la început de drum, dar și freelanceri din IT, marketing sau design. Ei preferă un spațiu în care pot primi clienți sau pot lucra izolat, departe de haosul din open-space-urile clasice. Mulți au trecut prin coworking, dar s-au lovit de lipsa de intimitate și costuri ridicate: în București, abonamentul lunar într-un coworking de top depășește 200–250 euro. În schimb, o garsonieră bine compartimentată, închiriată cu 280 euro și utilată decent, oferă autonomie totală. Pentru un freelancer care facturează 2000–3000 euro lunar, această alegere devine mai logică și mai profitabilă. Mai mult, spațiul poate fi personalizat după nevoi: bibliotecă, canapea, tablă magnetică, aromaterapie, imprimantă etc.
Costurile de amenajare: cât investești, cât scoți?
Transformarea unei garsoniere într-un cabinet sau spațiu de lucru profesional nu presupune cheltuieli uriașe, dar nici improvizație. În general, investițiile se situează între 3000 și 6000 de euro, în funcție de stare, poziționare și scopul final. Cele mai frecvente lucrări includ recondiționarea instalației electrice, montarea unui sistem de climatizare, izolarea fonică și reamenajarea spațiului cu mobilier ergonomic. Proprietarii care transformă pe cont propriu preferă soluții modulare, cu mobilier IKEA sau second-hand, dar adaptate nevoilor profesionale. Cei care închiriază spațiile gata amenajate plătesc o chirie mai mare, dar scapă de grija investiției. În termeni de randament, dacă o garsonieră produce lunar 300 euro ca locuință și 500 euro ca spațiu profesional, diferența devine vizibilă în mai puțin de un an. În București, Cluj și Timișoara, randamentele nete pentru aceste spații pot ajunge la 7–9% anual, comparativ cu 4–5% în cazul închirierii rezidențiale.
Birocrația tăcută: este legal să lucrezi dintr-o garsonieră?
Aici lucrurile sunt cu nuanțe, dar nu imposibile. Din punct de vedere legal, activitatea profesională desfășurată într-o locuință este permisă, atât timp cât nu implică flux mare de clienți, angajați sau trafic comercial. Freelanceri care își înregistrează PFA-ul sau SRL-ul la domiciliu pot folosi spațiul fără probleme, dacă activitatea lor este „nepoluantă” și nu deranjează vecinii. Pentru a declara un punct de lucru într-o garsonieră închiriată, este suficient acordul proprietarului și contractul de comodat înregistrat la ANAF. Unele domenii precum psihologia, contabilitatea, consultanța sau IT-ul nu necesită avize suplimentare. Totuși, dacă se dorește autorizarea ca „cabinet” în adevăratul sens al cuvântului (ex. cabinet psihologic sau nutriționist), trebuie obținut avizul DSP și eventual reautorizarea spațiului de către Primărie.
Psihologia spațiului: de ce funcționează aceste cabinete alternative?
Un spațiu mic, dar complet al tău, creează un sentiment de autonomie greu de egalat. Mulți freelanceri se simt blocați acasă, iar în coworking devin anxioși sau neproductivi. Garsoniera transformată în birou este, pentru unii, un teritoriu sigur între haosul public și confortul privat. Lipsa distragerilor, controlul total asupra mediului și libertatea de personalizare influențează direct concentrarea și calitatea muncii. În plus, un astfel de spațiu devine și o extensie a brandului personal: felul în care arată biroul, modul în care îți primești clienții sau partenerii, detaliile de decor – toate transmit mesaj despre cine ești ca profesionist.
Harta: unde se întâmplă aceste reconversii?
Cele mai multe astfel de inițiative apar în orașele mari, în special în București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov și Timișoara. Zonele vizate sunt cartierele centrale sau semicentrale, unde chiriile sunt acceptabile, iar accesul la transport este bun. În București, garsonierele din Cotroceni, Domenii, Piața Muncii, Tineretului sau zona Ștefan cel Mare sunt frecvent transformate în spații de lucru. În Cluj, zona Gheorgheni sau Mărăști oferă spații bine compartimentate și accesibile pentru acest tip de activitate. În Iași, Copou sau Păcurari sunt preferate pentru proximitatea față de centre universitare și clienți educați. Ce au în comun aceste zone? Liniștea relativă, proximitatea de mijloacele de transport și apartamentele vechi cu pereți groși – ideale pentru liniște și izolare fonică.
Economii în viitor: cum reduce freelancerul costurile lunare?
Pentru mulți freelanceri, mutarea într-o garsonieră-birou reduce costurile lunare fără a compromite profesionalismul. În loc să plătească 200–300 euro pe lună pentru un birou într-un coworking sau 30–50 lei pe zi pentru acces ocazional, închirierea unei garsoniere aduce mai mult control și stabilitate. Spre exemplu, în loc de costuri fluctuante sau abonamente rigide, freelancerul știe că are un buget fix pentru spațiul său. La aceasta se adaugă lipsa taxelor suplimentare pentru parcare, internet sau utilități comune, care de regulă sunt incluse în chiria garsonierei. Pe termen de 12 luni, diferențele pot ajunge la 1500–2000 euro economisiți. În plus, echipamentele și decorul nu mai trebuie transportate sau depozitate – totul rămâne acolo, fix cum vrei. Mulți freelanceri își țin și actele firmei, stocul de produse sau echipamentele tehnice în spațiu, fără costuri de depozitare separate. Astfel, o investiție inițiallă se amortizează repede, iar libertatea de mișcare devine un câștig în ritmul haotic al freelancing-ului urban.
De la birou la brand personal: imaginea contează
Un spațiu bine amenajat transmite profesionalism și încredere, mai ales în domeniile unde clientul te întâlnește fizic. Psihologi, consultanți de carieră, coachi, terapeuți sau chiar designeri au nevoie de un mediu în care să impresioneze subtil. O garsonieră decorată cu gust, curată, aerisită și funcțională devine parte din brandul personal. Clientul percepe acel spațiu ca o prelungire a stilului și valorilor tale. Dacă ești minimalist, va observa asta în simplitatea decorului. Dacă ești axat pe empatie, va remarca detaliile calde, fotoliile comode, tablourile inspiratoare. O cameră poate spune despre tine mai mult decât un CV. În plus, aceste spații devin fundaluri perfecte pentru conținut online – filmări, fotografii, interviuri.
Investiție pentru proprietari: randament mai mare, riscuri mai mici
Pentru proprietarii de garsoniere, închirierea către freelanceri devine o opțiune mai profitabilă decât chiria rezidențială clasică. Freelanceri serioși sunt mai stabili decât studenții sau chiriașii ocazionali, nu deteriorează spațiul și preferă să-l păstreze într-o stare impecabilă. Chiria este adesea mai mare cu 20–30%, mai ales dacă spațiul e deja amenajat ca birou. În plus, riscul neplății e mai mic: mulți freelanceri au venituri regulate și contracte recurente. În orașe ca București, Cluj sau Timișoara, garsonierele situate strategic pot genera un randament anual net de peste 8%, cu condiția să fie închiriate pe termen mediu (6–12 luni). Față de închirierea în regim hotelier (care presupune autorizații și efort constant), modelul “garsonieră birou” e simplu și stabil. Nu e nevoie de recepție, menaj permanent sau prezență zilnică. E o investiție liniștită pentru un proprietar atent și un freelancer motivat.
Adaptarea urbană: ce spun arhitecții și urbaniștii?
Arhitecții privesc această tendință ca pe o evoluție firească a spațiului urban subutilizat. Multe garsoniere din blocuri interbelice sau comuniste au compartimentări solide, ferestre mari și sunt poziționate în zone centrale. În loc să rămână închise sau închiriate ocazional, aceste spații se transformă în nuclee productive. Urbanistul Ciprian Mihăilescu observă că această formă de reconversie reduce presiunea pe spațiile comerciale scumpe din centrele orașelor. În plus, favorizează o economie locală descentralizată: freelancerii atrag clienți în cartiere, susțin micile afaceri de proximitate și reduc aglomerația din business center-ele clasice. E o formă de “urbanism tăcut” care schimbă orașul fără șantiere și fără investiții publice majore.
Viitorul acestor cabinete: oportunitate sau un trend temporar?
Datele sugerează că această tendință va continua, mai ales în contextul creșterii numărului de freelanceri și al digitalizării serviciilor. România are deja peste 2 milioane de PFA-uri, SRL-uri și profesii independente active, iar peste 30% dintre ele nu necesită un sediu mare sau angajați. Pentru o parte dintre aceștia, biroul dintr-o garsonieră oferă un echilibru perfect între costuri, eficiență și autonomie. Tendința e susținută și de mentalitatea noilor generații, care preferă flexibilitatea în locul formelor rigide de muncă. În același timp, cererea pentru coworkinguri se stabilizează, iar prețurile cresc.
Garsonierele transformate în cabinete oferă o șansărealistă, legală și rentabilă pentru mii de freelanceri care vor mai mult decât un colț de masă. Este o formă de declarație de independență urbană. Nu mai ai nevoie de un birou în turn de sticlă pentru a fi credibil, ci de un spațiu în care să funcționezi bine și să îți respecți clientul. În același timp, proprietarii descoperă că o repoziționare inteligentă poate dubla randamentul unui spațiu altfel uitat.
