Fuga spre liniște – cum au devenit locuințele de vacanță o nouă prioritate pentru investitorii români

În 2025, România trăiește un fenomen imobiliar neașteptat: o explozie de interes pentru locuințele de vacanță. Terenurile de la munte, din apropierea lacurilor sau în zonele izolate, altădată ignorate, devin tot mai căutate. Din Maramureș până în Delta Dunării, s-au înregistrat creșteri de prețuri între 20% și 35% la casele cu potențial de închiriere sezonieră. Un studiu realizat de Imobiliare.ro arată că cererea pentru astfel de proprietăți a crescut cu 42% față de 2023. Unii cumpărători le achiziționează pentru uz propriu, alții pentru închiriere în regim hotelier. Interesant este că 1 din 3 cumpărători provine din orașe mari, dar intenționează să petreacă cel puțin 2 luni pe an în aceste locuințe. Această nișă se dezvoltă la intersecția dintre turism, tehnologie și stiluri de viață alternative. Astfel, piața nu mai este dominată doar de randamente și metri pătrați, ci și de calitatea vieții. Românii caută acum proprietăți care oferă evadare, natură, intimitate și, nu în ultimul rând, independență.

Investiția cu suflet – de ce aleg românii să își plaseze banii în case de vacanță

Investitorul român al anului 2025 nu mai e ghidat exclusiv de cifre și randamente seci. Tot mai mulți români preferă să plaseze economiile într-o cabană în Apuseni sau într-o căsuță pe malul Dunării, decât într-un apartament într-un bloc de 12 etaje din București. Principalul motiv este rentabilitatea: o locuință de vacanță închiriată prin platforme poate aduce un venit lunar de până la 2.000 de euro în sezon. În comparație, un apartament standard în București generează, în medie, 500–600 de euro lunar. De asemenea, aceste investiții sunt percepute ca mai stabile, întrucât nu sunt afectate de fluctuațiile la fel de rapide ale pieței urbane. Totodată, ele permit o utilizare mixtă – pot fi locuite, închiriate sau folosite ocazional de familie. Aproximativ 68% dintre cei care cumpără astfel de proprietăți afirmă că vor și să le folosească pentru concedii personale. Acest mix între investiție și plăcere oferă un sentiment de control mai mare asupra banilor investiți. Mai mult, se observă un interes crescut și din partea diasporei, care vrea să își asigure o „oază” de liniște în țară. Nu în ultimul rând, achizițiile sunt adesea făcute fără credit, cu economii personale, ceea ce crește lichiditatea și dinamismul pieței.

Turismul alimentează cererea de case

Creșterea segmentului de turism a redefinit ceea ce înseamnă valoare imobiliară în 2025. Nu mai contează doar suprafața, ci contextul – peisajul, unicitatea, proximitatea față de trasee montane sau zone protejate. De exemplu, în județul Brașov, o cabană din lemn recondiționată, poziționată lângă o pădure seculară, poate costa 160.000 de euro – dublu față de o vilă nouă într-o zonă urbană. Turiștii plătesc pentru povești, nu doar pentru cazare. În Maramureș, gospodăriile tradiționale transformate în pensiuni sunt rezervate cu luni înainte. În județul Sibiu, au apărut sate turistice reconstruite cu fonduri europene, unde fiecare casă este închiriată integral în sezon. Astfel, investitorii cu viziune nu mai cumpără proprietăți oricare, ci caută locații care oferă „ceva în plus”: panoramă, istorie, design. Aceste criterii noi de selecție au dus la apariția unor consultanți imobiliari specializați în „destinații”, nu doar în tranzacții.

Banii se mută pe dealuri – dinamica prețurilor în zonele turistice

Prețurile terenurilor și ale locuințelor în zonele turistice au explodat în ultimii doi ani, determinând o nouă geografie imobiliară a României. În zona Bran-Moieciu, metrul pătrat de teren a ajuns la 100 euro, dublu față de 2021. În Apuseni, o căsuță modestă care valora 30.000 de euro în urmă cu cinci ani, astăzi se vinde cu peste 75.000. Chiar și zone altădată ignorate, precum Lunca Dunării sau Subcarpații Buzăului, au început să atragă investitori. Explicația ține de cererea în creștere, dar și de oferta limitată – nu poți construi oriunde, iar reglementările de mediu sunt mai stricte. În plus, rețelele de utilități lipsesc sau sunt costisitoare, ceea ce limitează dezvoltarea haotică. În ciuda acestor obstacole, numărul autorizațiilor de construire în zonele montane a crescut cu 18% față de anul trecut, conform datelor INS. Agenții imobiliari afirmă că multe tranzacții se încheie „la vedere”, în 2-3 zile, fără negocieri majore. Așadar, pentru cei care vor să intre acum pe piață, momentul e prielnic, dar trebuie acționat rapid și informat.

Digitalizarea pe plaiul mioritic – noul val de chiriași sezonieri

România a devenit, în mod surprinzător, o destinație tot mai căutată de nomazi digitali, care caută liniște, peisaje și internet stabil. În 2025, mulți dintre aceștia aleg să închirieze case de vacanță în zone precum Fundata, Râmetea, Breb sau Sfântu Gheorghe pentru 1–3 luni. Proprietarii se adaptează rapid: pachetele de închiriere includ birouri ergonomice, internet de mare viteză prin Starlink sau fibră optică locală și chiar servicii de curățenie săptămânală. Acești chiriași plătesc, în medie, 1.500–2.500 de euro pe lună pentru o casă complet utilată, în funcție de locație. Pentru investitori, prezența lor oferă un flux constant de venituri și o ocupare ridicată în afara sezonului clasic. Mai mult, autoritățile locale încep să recunoască acest potențial: în județul Cluj, Consiliul Județean oferă consultanță pentru digitalizarea infrastructurii turistice. Astfel, locuințele de vacanță nu mai sunt doar spații de relaxare, ci se transformă în „birouri temporare cu vedere la pădure”, ceea ce le crește atractivitatea și valoarea pe termen lung.

Obține o ofertă de credit pentru societatea ta, de până la 150 000$, în doar 48 de ore. Absolut gratuit.

Aplică aici!

Finanțarea din surse alternative – cum românii cumpără fără bănci

Un aspect definitoriu al acestui boom este faptul că tot mai multe locuințe de vacanță sunt cumpărate fără implicarea sistemului bancar. Aproximativ 64% dintre tranzacțiile din zonele turistice sunt efectuate din surse proprii. Mulți dintre cumpărători au vândut apartamente în orașe mari sau au acumulat economii în euro. De asemenea, un segment semnificativ din diasporă revine în țară pentru a investi în astfel de proprietăți. O altă soluție inovatoare este leasing-ul imobiliar direct cu dezvoltatorii, care permit plata eșalonată fără dobândă. Investițiile sunt astfel mai rapide, mai flexibile și scapă de birocrația tradițională. Acest comportament financiar susține creșterea organică a nișei, în afara presiunilor speculative. Lipsa creditării reduce riscul de supra îndatorare și stabilizează prețurile. În același timp, oferă o autonomie mai mare investitorilor, care pot decide când și cum monetizează proprietatea.

O nișă cu față umană – portretul investitorului în case de vacanță

Profilul investitorului în locuințe de vacanță din 2025 s-a schimbat radical față de acum un deceniu. Dacă în trecut erau preponderent dezvoltatori profesioniști sau persoane cu capital semnificativ, acum vorbim despre familii tinere, antreprenori creativi sau români întorși din străinătate. În jur de 53% dintre cumpărători au sub 45 de ani, iar 31% sunt la prima achiziție imobiliară. Motivațiile sunt variate: unii vor să ofere copiilor o conexiune cu natura, alții doresc o retragere sezonieră din agitația urbană. Interesant este și numărul în creștere al femeilor care achiziționează singure astfel de locuințe – aproape 1 din 4 tranzacții este semnată de o femeie ca unic titular. Această diversitate dă o dinamică nouă pieței, în care nu mai contează doar cifrele, ci și viziunea personală. Fiecare casă are o poveste – fie că este vorba despre o restaurare emoționantă a casei bunicilor, fie despre un vis de „cabină în pădure” devenit realitate. Aceste detalii umanizează piața și creează o legătură mai profundă între oameni și proprietăți.

Statul încă privește de pe margine – lipsa de politici coerente

În ciuda potențialului economic uriaș, statul român nu a reușit să contureze o politică publică coerentă pentru a sprijini dezvoltarea locuințelor de vacanță. Deocamdată, majoritatea proiectelor sunt realizate haotic, fără reglementări clare privind construcția în zone naturale. În multe cazuri, avizele sunt greu de obținut, iar legislația ambiguă duce la interpretări diferite de la județ la județ. Lipsa unei strategii naționale afectează investițiile și lasă loc pentru dezvoltări inestetice sau incompatibile cu mediul. De asemenea, fiscalitatea nu încurajează acest tip de proprietate – proprietarii plătesc impozite ca pentru a doua locuință, fără reduceri pentru utilizare sezonieră sau turistică. În ciuda acestor neajunsuri, inițiative locale izolate încep să apară: în Suceava, primăria a demarat un proiect de digitalizare a autorizațiilor de construcție în zone montane. Totuși, fără o viziune integrată la nivel național, boom-ul ar putea deveni o bulă incontrolabilă. România are nevoie urgentă de o hartă clară a dezvoltării turismului rezidențial, cu reguli simple și sustenabile.

Casele de vacanță – noul aur verde al României rurale

Valul de interes pentru locuințele de vacanță reînvie economia rurală românească într-un mod spectaculos. Satele depopulate, cu case abandonate și școli închise, încep să prindă viață din nou. În Bistrița-Năsăud, numărul de unități de cazare înregistrate a crescut cu 23% în ultimele 18 luni. În Mehedinți, mai mulți localnici s-au reorientat către construcția de case de vacanță pentru investitori. Se dezvoltă ateliere locale, se creează locuri de muncă, iar banii încep să circule în comunități uitate. De asemenea, mulți dintre noii proprietari angajează localnici pentru administrare, curățenie sau gătit tradițional. Acest model de economie circulară este poate cea mai mare oportunitate pe care România o are în prezent. Dacă este gestionat corect, poate genera nu doar venituri, ci și coeziune socială și demnitate pentru zonele rurale.

Un aspect tot mai prezent în decizia de cumpărare este sustenabilitatea construcției. Proprietarii nu mai caută doar o casă într-un cadru natural, ci vor o locuință care respectă natura. Un studiu realizat de WWF România arată că 78% dintre proprietarii de locuințe de vacanță sunt dispuși să plătească mai mult pentru eficiență energetică. În acest context, casele de vacanță devin nu doar o investiție emoțională sau financiară, ci și una etică, în viitorul planetei.