Veverita Aliona 
Frauda a ajuns să cântărească mai greu decât riscul de insolvență pentru tot mai multe companii din România. Firmele observă că pierderile provocate de scheme frauduloase apar brusc și destabilizează fluxurile financiare fără avertisment. Spre deosebire de insolvență, care are de obicei semne vizibile și evoluează în timp, frauda lovește instantaneu. Managerii spun că un incident major poate șterge profitul pe câteva trimestre. De multe ori, pierderile vin la pachet cu costuri juridice suplimentare. Reputația firmei are și ea de suferit după un scandal de fraudă, ceea ce complică relația cu partenerii. În insolvență, regulile sunt mai clare, iar procedurile sunt cunoscute. În fraudă, scenariile sunt infinite și greu de anticipat. Firmele sunt conștiente că o breșă umană poate declanșa pierderi greu de explicat acționarilor.
Atacurile automate, marea schimbare a anului 2025
În 2025, companiile se confruntă mult mai des cu atacuri automate, derulate prin sisteme care scanează vulnerabilități fără intervenție umană. Aceste atacuri nu țintesc un brand anume, ci orice firmă suficient de expusă. Ritmul lor a crescut deoarece instrumentele folosite de infractori au devenit mai accesibile. Practic, o companie poate fi atacată în câteva minute după ce și-a expus o nouă funcționalitate online. Atacurile automate sunt periculoase pentru că nu țin cont de mărimea firmei. O microîntreprindere poate fi lovită la fel de rapid ca un lanț național. Tehnicile folosite includ testarea masivă de parole și exploatarea unor porturi nesecurizate. În multe situații, administratorii descoperă problema abia după ce un acces neautorizat a fost deja valorificat. Atacatorii vând accesul pe forumuri dedicate, unde alții îl folosesc pentru fraude mai mari.
Insolvența evoluează lent, iar firmele pot lua măsuri
Pentru majoritatea antreprenorilor, insolvența nu reprezintă o surpriză totală. Problemele financiare se acumulează în timp, iar semnalele sunt observabile cu luni înainte. Furnizorii întârzie plățile, clienții reduc comenzi, iar situația financiară încep să arate presiune. În aceste condiții, firmele pot lua decizii de reducere a costurilor. De asemenea, pot renegocia contracte sau pot căuta investitori. Insolvența e reglementată mai clar și poate fi gestionată cu consultanți specializați. Procedura urmărește protejarea companiei pe termen scurt. De multe ori, creditorii sunt dispuși să găsească soluții. Chiar și băncile preferă restructurarea în locul unei pierderi totale. Există mecanisme de protecție juridică pentru administratorii responsabili. În schimb, frauda nu îți oferă acest timp de reacție.
Frauda lovește zona operațională, nu doar financiară
Frauda nu este doar o problemă contabilă. Ea perturbă activitatea internă a firmei. Angajații pierd timp cu proceduri de verificare. Echipele sunt obligate să își modifice fluxurile de lucru. Clienții pot observa întârzieri sau blocaje în serviciile obișnuite. Un incident poate obliga firma să suspende temporar anumite funcționalități. În retail, frauda poate bloca plăți sau poate afecta sistemele de loialitate. În producție, poate atinge sistemele de planificare. În logistică, breșele pot expune rute sau contracte sensibile. În servicii, pot apărea probleme la securizarea datelor clienților.
Fraudele interne sunt mai greu de detectat decât cele externe
Multe companii se concentrează pe atacurile externe, dar adevărata vulnerabilitate vine uneori din interior. Angajații care au acces la date sensibile pot manipula tranzacții. În firmele mici, controlul e adesea bazat pe încredere. Lipsa separării responsabilităților permite apariția unor vulnerabilități. Fraudele interne pot continua luni întregi fără a fi descoperite. Contabilitățile superficiale creează spații pentru erori intenționate. În multe cazuri, administratorii află adevărul după un audit extern. Odată descoperită frauda, relațiile interne se deteriorează. Climatul organizațional devine tensionat.
Efectele psihologice ale fraudei asupra decidenților
Frauda îi afectează pe antreprenori la nivel personal. Mulți o percep ca pe o trădare. Presiunea emoțională este mult mai mare decât în cazul insolvenței. În insolvență, problema poate fi externă firmei. În fraudă, problema e percepută ca fiind internă sau ca efect al unei neatenții. Managerii se simt responsabili chiar și când nu au control direct. Acest sentiment duce la anxietate în luarea deciziilor. Uneori apare tendința de supracontrol. Alteori apare paralizia decizională. Costurile emoționale sunt greu de cuantificat.
Costurile judiciare sunt mult mai mari în cazurile de fraudă
Frauda atrage investigații complicate. Compania trebuie să angajeze avocați specializați. Procedurile durează adesea ani de zile. În acest timp, firma trebuie să furnizeze documente, dovezi și clarificări. Fostele relații contractuale devin tensionate. De multe ori, companiile preferă să rezolve intern problema. Totuși, anumite incidente necesită raportări obligatorii. Organele de investigație intră în joc. Acest proces consumă resurse care ar fi putut fi folosite pentru dezvoltare. Cheltuielile cresc chiar dacă frauda a fost mică.
Digitalizarea rapidă creează noi vulnerabilități
Companiile adoptă digitalizarea pentru a reduce costuri. În paralel, cresc riscurile tehnice. Sistemele neactualizate devin ușor de exploatat. Conectarea diverselor aplicații creează breșe. Angajații nu sunt întotdeauna instruiți corespunzător. Managerii recunosc că nu pot ține pasul cu tehnologia. În multe firme, responsabilul IT are sarcini multiple. Bugetele pentru securitate sunt adesea minime. Furnizorii externi nu garantează protecție absolută. Orice integrare nouă poate introduce noi riscuri. Această combinație explică de ce atacurile automate cresc în 2025.
Fraudatorii urmăresc zonele unde companiile sunt mai slabe
Infractorii cibernetici analizează comportamentul firmelor. Ei caută zone unde implementarea securității este superficială. Firmele mici sunt vizate pentru că nu au departamente dedicate. Companiile medii sunt vizate pentru că au date valoroase. Cele mari sunt atacate pentru prestigiul câștigat. Fiecare categorie prezintă o altă vulnerabilitate. Fraudatorii folosesc aceeași infrastructură pentru mii de atacuri. Companiile românești sunt expuse din cauza diversității tehnologice. Unele folosesc sisteme foarte noi. Altele folosesc soluții vechi.
Relația cu partenerii comerciali devine tot mai sensibilă
Un incident de fraudă afectează încrederea furnizorilor. Partenerii solicită informații suplimentare. Contractele devin mai stricte. Unele firme cer garanții suplimentare. Clienții business pot schimba furnizorul după un incident. Companiile din zona financiară sunt și mai riguroase. Asigurătorii analizează mai atent dosarele. Brokerii ridică primele pentru riscuri mari. În unele cazuri, parteneriatele se desfac complet. Astfel, un incident punctual poate produce efecte în lanț. Acest efect de domino este greu de controlat.
Controlul intern devine o temă critică pentru antreprenori
Antreprenorii înțeleg tot mai clar importanța controalelor interne. Procedurile simple pot preveni pierderi mari. Verificările încrucișate reduc riscul manipulării interne. Separarea sarcinilor devine obligatorie în firmele cu volum mare. Auditul extern devine o investiție necesară. Educația financiară a angajaților are un rol major. Firmele trebuie să investească în cultura organizațională. Transparența ciclică reduce suspiciunile. Implementarea tehnologiilor de monitorizare ajută în timp real. Totuși, aceste măsuri au un cost.
Atacurile automate cresc și devin tot mai inteligente. Motivația financiară a infractorilor rămâne foarte mare. Digitalizarea accelerează mai repede decât educația de securitate. Procedurile interne nu reușesc întotdeauna să țină pasul. Firmele mici sunt expuse prin lipsa personalului specializat. Cele mari sunt expuse prin complexitatea sistemelor. Frauda afectează reputația, relațiile și moralul echipei.
