Falsificarea kilometrajului este o problemă larg răspândită în România, afectând aproape 7% dintre vehiculele second-hand comercializate pe piața internă. Această practică înșelătoare, denumită popular „datul kilometrajului înapoi”, atrage mulți cumpărători neavizați, care consideră că achiziționează mașini mai puțin uzate decât sunt în realitate. Falsificarea afectează nu doar încrederea consumatorilor, ci și siguranța rutieră, deoarece o mașină cu un kilometraj neconform poate ascunde probleme tehnice grave. În acest context, legislația românească încearcă să combată acest fenomen, însă el continuă să fie o realitate cotidiană în sectorul auto second-hand.
Mecanismul din spatele falsificării kilometrajului
Kilometrajul falsificat este posibil datorită tehnologiei moderne, care permite modificarea datelor digitale înregistrate de computerul de bord al vehiculului. Acest procedeu este facilitat de diverse dispozitive disponibile pe piața neagră, care pot reduce semnificativ numărul de kilometri parcurși afișați pe bordul mașinii. Deși costul unei astfel de modificări variază între 100 și 500 de euro, profiturile pentru vânzătorii necinstiți pot fi uriașe. Un vehicul cu mai puțini kilometri parcurși poate fi vândut la prețuri mult mai mari, înșelând astfel cumpărătorii care nu suspectează nimic. Astfel, această practică a devenit o adevărată industrie ascunsă.
Impactul economic al falsificării asupra pieței auto
Falsificarea kilometrajului are consecințe grave asupra pieței auto din România. În primul rând, aceasta distorsionează prețurile vehiculelor second-hand, ceea ce face ca estimările reale de valoare să fie greu de realizat. De asemenea, duce la pierderea încrederii consumatorilor în piață, determinându-i pe mulți să ezite înainte de a achiziționa un vehicul de mâna a doua. Această situație subminează întreaga industrie auto, mai ales că România se bazează mult pe importul de mașini second-hand din țări precum Germania, Franța sau Olanda, unde kilometrajul modificat este, de asemenea, o problemă frecventă.
Rolul legislației în combaterea falsificării
România a adoptat legislații menite să combată falsificarea kilometrajului, însă implementarea și aplicarea acestor legi rămân o provocare. Începând cu anul 2018, falsificarea kilometrajului a fost incriminată ca fraudă, iar vânzătorii care practică această tehnică riscă amenzi mari și chiar închisoare. Totuși, problema constă în faptul că descoperirea acestor cazuri este dificilă, iar controalele nu sunt suficient de riguroase pentru a opri fenomenul. Lipsa unui registru centralizat care să monitorizeze istoricul fiecărui vehicul contribuie la perpetuarea falsificării kilometrajelor.
Cum pot fi protejați cumpărătorii de mașini second-hand?
Consumatorii au la dispoziție câteva mijloace prin care pot evita achiziționarea unei mașini cu kilometraj falsificat. Verificarea istoricului vehiculului prin intermediul platformelor specializate, precum RAR AutoDNA sau alte servicii similare, poate oferi informații clare despre kilometrajul real. De asemenea, consultarea unui service auto independent înainte de a finaliza achiziția poate scoate la iveală eventualele modificări. Chiar și cu aceste măsuri, mulți cumpărători cad pradă ofertelor atractive, preferând să ignore semnalele de alarmă, ceea ce perpetuează problema.
Comerțul cu mașini importate și riscurile ascunse
Mașinile importate, în special din Europa de Vest, reprezintă o proporție semnificativă din piața auto second-hand din România. Însă, multe dintre aceste vehicule au kilometraje falsificate înainte de a intra pe piața românească. Astfel, cumpărătorii români nu doar că achiziționează mașini mai uzate decât sunt prezentate, dar și suportă costuri de întreținere mult mai mari. De asemenea, numeroasele cazuri de accidente ascunse și probleme mecanice nedeclarate devin evidente abia după câteva luni de utilizare, ceea ce sporește riscurile asociate acestor vehicule.
Impactul asupra siguranței rutiere
Un vehicul cu un kilometraj falsificat poate reprezenta un pericol grav pe drumurile publice. Mașinile care au parcurs mai mulți kilometri decât cei afișați necesită, de obicei, întreținere suplimentară și piese de schimb, care pot fi vitale pentru siguranța lor. Fără revizii și reparații adecvate, aceste vehicule pot suferi defecțiuni neașteptate în trafic, punând în pericol atât viața conducătorilor auto, cât și a celorlalți participanți la trafic. Astfel, falsificarea kilometrajului nu este doar o problemă economică, ci și una de siguranță publică.
Necesitatea unui registru centralizat de verificare
Lipsa unui sistem centralizat de verificare a istoricului vehiculelor din România complică lupta împotriva falsificării kilometrajului. În țări precum Belgia sau Olanda, există registre naționale în care fiecare service sau punct de inspecție tehnică înregistrează kilometrajul vehiculelor la fiecare intervenție. Implementarea unui astfel de sistem în România ar permite o urmărire precisă a evoluției kilometrilor parcurși și ar reduce semnificativ posibilitățile de falsificare.
Prejudiciul adus industriei de leasing și credit auto
Falsificarea kilometrajului are efecte negative și asupra industriei de leasing și credit auto din România. Vehiculele returnate la sfârșitul contractelor de leasing pot avea kilometraje falsificate, ceea ce le scade valoarea reziduală și distorsionează estimările financiare. Companiile de leasing suportă astfel pierderi semnificative, fiind nevoite să vândă vehicule sub valoarea lor de piață reală. În plus, clienții care cumpără mașini în leasing riscă să plătească sume mai mari decât merită vehiculele, ceea ce creează o spirală de pierderi economice pentru toți cei implicați.
Reputația pieței auto din România în Europa
Fenomenul falsificării kilometrajului afectează negativ și imaginea României pe piața auto europeană. Multe dintre mașinile importate și revândute pe piața internă sunt ulterior exportate către alte țări est-europene sau chiar către state din Uniunea Europeană. Falsificarea kilometrajelor generează neîncredere față de vehiculele provenite din România, ceea ce diminuează competitivitatea pieței locale în fața altor state. Astfel, este necesară o abordare mai strictă și colaborarea cu autoritățile europene pentru a restabili reputația sectorului auto second-hand românesc.
Cum afectează falsificarea kilometrajului valoarea reziduală
Valoarea reziduală a unui vehicul este un indicator important atât pentru vânzători, cât și pentru cumpărători. Kilometrajul este unul dintre factorii principali care determină deprecierea mașinilor în timp. Când acesta este falsificat, valorile de piață sunt artificial menținute la un nivel ridicat, inducând în eroare cumpărătorii. Astfel, mașinile second-hand par mult mai atractive decât ar fi în mod normal, însă adevărul despre starea lor reală se reflectă în costuri suplimentare de întreținere și reparații.
Cumpărătorii români, victime frecvente ale înșelăciunilor
Piața auto second-hand din România este dominată de cumpărători care adesea nu au cunoștințele tehnice necesare pentru a identifica o înșelăciune legată de kilometraj. Mulți dintre aceștia sunt atrași de prețuri aparent avantajoase și de ofertele tentante promovate pe diverse platforme online. Lipsa unei educații financiare și tehnice îi face vulnerabili la capcanele vânzătorilor necinstiți. Aceasta creează un mediu propice pentru dezvoltarea unui comerț ilegal cu mașini second-hand modificate.
Cum influențează inspecțiile tehnice obligatorii
Inspecțiile tehnice periodice (ITP) ar putea juca un rol crucial în detectarea falsificării kilometrajelor. În România, fiecare vehicul trebuie să treacă printr-o verificare obligatorie la intervale regulate, iar odată cu această inspecție, kilometrajul real ar trebui înregistrat și comparat cu datele anterioare. Totuși, există numeroase cazuri în care inspecțiile sunt realizate superficial sau chiar falsificate, iar astfel fenomenul continuă să prospere. Îmbunătățirea controalelor și sancționarea severă a inspectorilor care tolerează astfel de practici ar putea aduce o schimbare reală.
Colaborarea dintre autorități și platformele de vânzări online
Pentru a combate eficient falsificarea kilometrajelor, este esențială o colaborare strânsă între autoritățile de control și platformele online de vânzare a vehiculelor. Site-urile specializate ar trebui să fie obligate să verifice istoricul vehiculelor înainte de a le permite listarea pe platformă. Acest lucru ar descuraja vânzătorii necinstiți și ar proteja cumpărătorii. De asemenea, raportarea cazurilor suspecte ar trebui să fie încurajată și recompensată de autorități, pentru a implica mai activ consumatorii în combaterea acestui fenomen.
Dealerii auto autorizați reprezintă, în mod obișnuit, o opțiune mai sigură pentru achiziționarea unui vehicul second-hand. Aceștia oferă de obicei garanții suplimentare și certificări privind istoricul mașinii. În schimb, vânzătorii privați nu oferă aceleași garanții și sunt adesea cei care falsifică kilometrajele. Totuși, mulți cumpărători români preferă achizițiile de la persoane fizice datorită prețurilor mai mici și flexibilității în negocieri. Această preferință crește riscul de a deveni victime ale fraudelor, în special în lipsa unei verificări prealabile a vehiculului achiziționat.