Dronele care înlocuiesc tractorul: investiția minimă, productivitatea maximă
Veverita Aliona
5 min read
Pentru mulți fermieri români, un tractor nou e o poveste scumpă, care începe greu și se termină adesea cu rate. În schimb, dronele agricole au început să schimbe regulile jocului. Nu mai sunt doar o curiozitate, ci o unealtă reală, care face treabă în câmp. În România, compania RIAGRO Experimental SRL a tratat peste 50.000 de hectare cu drone, un semnal clar că tehnologia e deja validată. Un studiu realizat la ASE arată că dronele cresc eficiența operațională și reduc costurile directe, fără să afecteze calitatea tratamentelor. Pentru un antreprenor din agricultură, drona poate însemna mai puține cheltuieli, mai puțin timp pierdut și mai mult control. Când fiecare litru de motorină contează, decizia de a investi într-o dronă devine tot mai logică.
Cum reușesc dronele să taie din costuri fără să taie din rezultate
Tractorul rămâne un simbol al fermei, dar și o sursă de costuri constante: motorină, piese, reparații, oameni, timp. Dronele schimbă complet această ecuație. În testele făcute în România, dronele au folosit doar 10–20 de litri de apă pe hectar, comparativ cu 200–300 de litri la metodele clasice. Pierderile de cultură cauzate de urmele de roți dispar complet. În plus, combustibilul consumat de un tractor devine aproape irelevant când folosești o dronă. Estimările arată economii de până la 80% la combustibil și substanțe chimice. Pentru un fermier care lucrează 500 de hectare, asta înseamnă zeci de mii de euro economisiți anual.
Culturile unde drona face diferența vizibilă
Nu toate terenurile și culturile sunt la fel, iar dronele își arată adevărata valoare în anumite condiții. Culturile de grâu, porumb, rapiță sau floarea-soarelui sunt cele mai potrivite, mai ales acolo unde accesul utilajelor e dificil sau terenul e umed. În livezi și vii, dronele devin chiar indispensabile, pentru că pot pulveriza precis și uniform. Într-un test cu rapiță în România, folosirea dronei DJI Agras T50 a adus un plus de producție între 159 și 238 kg/ha, adică profit suplimentar de până la 119 euro pe hectar. Pentru fermele mici, soluția optimă este externalizarea, adică plata unui serviciu de pulverizare cu dronă.
Cât costă, de fapt, să intri în joc
Investiția minimă nu înseamnă doar prețul dronei. Include și formarea, certificarea, întreținerea și, în unele cazuri, finanțarea. În România, un model performant, precum DJI Agras T50, costă în jur de 67.000 de lei. La prima vedere, pare mult. Dar, în realitate, se amortizează repede, uneori în mai puțin de un an, conform unor studii locale. Economiile vin din reducerea costurilor cu motorina, cu oamenii și cu substanțele chimice. În plus, sunt posibile și subvenții, iar unii distribuitori oferă leasing sau finanțare. Cei care au făcut pasul spun că diferența se simte încă din primul sezon.
Productivitatea reală, măsurată în zile și tone
Când se vorbește despre „productivitate maximă”, e ușor să sune a slogan. În cazul dronelor, însă, diferențele se văd în cifre simple. Într-o fermă din Satu Mare, o dronă a acoperit 215 hectare în câteva zile, în timp ce un tractor ar fi avut nevoie de cel puțin o săptămână. Dronele pot lucra imediat după ploaie, când solul e prea moale pentru utilaje. În plus, pot fi programate să aplice tratamente doar acolo unde e nevoie, fără să risipească nimic. Monitorizarea prin senzori multispectrali le permite să detecteze zonele cu probleme înainte ca ochiul uman să le vadă.
Beneficiile mai puțin evidente: natură, resurse, reputație
Dincolo de cifre, dronele aduc și un impact pozitiv asupra mediului. Nu mai compactează solul, nu mai consumă cantități uriașe de apă și reduc emisiile de carbon. Un raport românesc arată că folosirea tehnologiilor de precizie a scăzut consumul de îngrășăminte cu 7% și al erbicidelor cu 9%. Asta înseamnă mai puțină poluare și costuri mai mici. În plus, fermele care folosesc drone sunt percepute ca moderne, responsabile și deschise la inovație o imagine care contează enorm în fața partenerilor și a finanțatorilor.
Ce trebuie să știi înainte să te apuci de zbor
Oricât de promițătoare ar fi, dronele nu sunt o soluție magică. Există provocări reale. Cadrul legislativ e strict: ai nevoie de certificare, autorizație și respectarea regulilor de zbor. Costul inițial e totuși semnificativ, iar lipsa specialiștilor poate fi o problemă în zonele rurale. În plus, nu orice teren permite utilizarea dronelor trebuie planificate corect rutele, distanțele și condițiile de zbor. Un antreprenor serios își face planul complet: buget, instruire, testare, service, asigurare. Dacă sari etapele, riști să ai o tehnologie scumpă și subutilizată
Cum se schimbă modul de lucru odată cu drona
Adoptarea unei drone nu e doar o achiziție, e o schimbare de mentalitate. Ferma trebuie organizată altfel: de la planificarea tratamentelor până la analiza rezultatelor. Drona devine un instrument de management, nu doar o unealtă tehnică. Operatorul ei trebuie să știe și agronomie, nu doar zbor. În practică, multe ferme românești au început cu un proiect-pilot, pe câteva zeci de hectare, pentru a măsura efectele. Cei care au făcut asta au constatat rapid unde economisesc și unde pot optimiza. Astfel, drona devine parte dintr-un sistem de decizie bazat pe date, nu pe instinct.
Cumpăr sau închiriez? Dilema fiecărui fermier modern
În România, tot mai multe firme oferă servicii complete de pulverizare cu drone, fără să fie nevoie de achiziție. Asta e soluția perfectă pentru fermele mici, care nu-și permit investiția inițială. În schimb, fermele mari preferă să cumpere propriile drone, pentru control total și economie. Modelul optim depinde de dimensiunea exploatației și de planul financiar al fiecăruia. În ambele cazuri, antreprenorul are acces la o tehnologie care îi poate dubla productivitatea. Poți începe prin a închiria și, dacă vezi beneficiile, treci la propriul echipament.
Ce opțiuni de finanțare și avantaje fiscale există
Dronele agricole pot fi incluse în planurile de modernizare finanțate prin PNDR sau alte programe de dezvoltare rurală. Unele fonduri europene sprijină direct investițiile în tehnologie de precizie. În plus, echipamentele pot fi amortizate fiscal, ceea ce reduce presiunea pe profit. Pentru un antreprenor atent, aceste detalii contează. E important să consulți un contabil care înțelege specificul agriculturii moderne. În plus, imaginea unei ferme tehnologizate atrage mai ușor finanțări private. Există chiar bănci românești care oferă linii dedicate pentru echipamente verzi, iar dronele se încadrează perfect.
Dronele nu vor fi doar aparate care zboară, ci sisteme care gândesc: vor analiza starea solului, nivelul de umiditate, bolile, dăunătorii și vor propune soluții. În universitățile agricole din România deja se fac cercetări în acest sens. Pentru fermierii care vor să țină pasul, e momentul să înceapă cu pași mici: infrastructură digitală, instruire, parteneriate cu startup-uri agrotech.
