Deveniți un lider mai bun învățând cum să nu mai faceți micromanagement în 2023
Veverita Aliona
6 min read
Atunci când activați într-un mediu competitiv și în ritm rapid, asigurarea faptului că echipa dvs. produce lucrări de înaltă calitate, care respectă așteptările și termenele limită, reprezintă o mare responsabilitate. Doriți să le oferiți raportorilor dvs. direcți tot ce au nevoie pentru a reuși, inclusiv beneficiul experienței și sfaturilor dvs. Dar, uneori, sprijinul și îndrumarea merg prea departe. Stilul dvs. de management poate deveni controlant și intruziv, împiedicând productivitatea și afectând moralul. Când se întâmplă acest lucru, veți dori să învățați cum să nu mai faceți micromanagement pentru a vă asigura că echipa dvs. știe că aveți încredere în abilitățile lor.
Ce este micromanagementul?
Micromanagementul este atunci când managerii planează asupra muncii angajaților și exercită control chiar și asupra celor mai mici sarcini. Liderii orientați spre detalii și practici sunt mai predispuși să dezvolte acest stil de management, deoarece observă mai ușor greșelile și au mai multe puncte de contact asupra muncii unui angajat.
Dar, în cele din urmă, aceste acțiuni decurg din nevoia de a se simți în control asupra unei situații, deoarece nu au încredere în eforturile celorlalți. Micromanagementul nu este rar. Un sondaj Accountemps a constatat că 59% dintre angajați au lucrat cu un micromanager.
Din nefericire, 68% au spus că experiența le-a scăzut moralul, în timp ce 55% au spus că le-a dăunat productivității. Iar confruntarea cu un șef micromanager este unul dintre primele trei motive pentru care oamenii demisionează. Așadar, dacă credeți că ați putea fi un manager intruziv, este timpul să abordați acest comportament.
Ce este greșit în a fi un șef micromanager?
Pentru că îți afectează echipa atât la nivel de productivitate, cât și la nivel cultural, toată lumea suferă de pe urma efectelor micromanagementului. Acestea includ:
- Flexibilitate limitată: Atunci când se practică micromanagementul, angajații trebuie să îndeplinească o sarcină urmând o singură metodă specifică, chiar dacă o altă modalitate mai eficientă face treaba. De asemenea, s-ar putea să se simtă frustrați de această constrângere, deoarece nu pot folosi tacticile preferate, ceea ce ar putea reduce angajamentul angajaților.
- Puțină inițiativă sau creativitate: Dacă totul necesită aprobare, angajații au puține motive să rezolve problemele în mod independent și să experimenteze cu fluxurile de lucru pentru a îmbunătăți productivitatea. De asemenea, aceștia ar putea să păstreze pentru ei înșiși ideile inovatoare dacă cred că acestea ar putea intra în conflict cu stilul unui micromanager.
- Dezechilibru în ceea ce privește volumul de muncă: Micromanagerii de obicei nu deleagă bine și petrec prea mult timp supraveghind angajații, în loc să se concentreze pe responsabilitățile personale. De asemenea, s-ar putea să preia prea multă muncă dacă ceva nu merge bine.
- Ca urmare, pot fi lăsați să se zbată sub un volum de muncă disproporționat de mare. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că subordonații direcți nu sunt echipați pentru a finaliza sarcinile care se încadrează bine în capacitățile lor.
- Lipsa oportunităților de învățare: Învățarea din greșeli este o modalitate excelentă de îmbunătățire. Dar micromanagerii preiau deseori controlul atunci când ceva nu merge bine, răpindu-le angajaților o oportunitate valoroasă de a dezvolta noi abilități.
- Dependență: Dacă o echipă nu poate trece la următoarea etapă a proiectului fără aprobare, nu poate lucra în avans și poate fi nevoită să se confrunte cu blocaje constante. Atunci când acest lucru este un eveniment zilnic sau dacă managerul este indisponibil pentru o perioadă îndelungată, ar putea încetini producția, ceea ce ar putea duce la întârzieri și termene limită nerespectate.
- Scalabilitate limitată: Ar putea fi posibil să supervizați îndeaproape o echipă de 3-4 ca micromanager, dar nu este sustenabil pe măsură ce departamentul crește. Încercarea de a gestiona 20 de membri ai echipei în acest mod este imposibilă.
- Crește rotația angajaților: Lucrătorii vor să se simtă de încredere, ceea ce nu se întâmplă atunci când un manager se amestecă în mod constant în rezultatele lor. Ca urmare, angajații se simt descurajați și adesea caută un nou loc de muncă. O fluctuație ridicată a personalului dăunează organizației prin reducerea ratei de retenție a companiei și prin faptul că necesită, în medie, 33% din salariul anual al unui lucrător în costuri de recrutare pentru a-l înlocui.
- Denaturează prioritățile: Deoarece micromanagerii au tendința de a se concentra pe detalii nesemnificative, s-ar putea să nu reușești să ai în vedere imaginea de ansamblu și să contribui în mod pozitiv și constructiv.
- Moral scăzut: Examinarea constantă și neîncrederea creează o cultură toxică care uzează de bunăstarea tuturor. Angajații se simt incompetenți și sunt îngrijorați că vor fi îndepărtați de la locul de muncă, iar micromanagerii jonglează cu prea multe sarcini. Indiferent unde vă aflați în această ecuație, stresul situației poate duce la epuizare.
Semne de avertizare de micromanagement
Ceea ce le face micromanagementul angajaților nu este favorabil unui mediu de lucru sănătos. Limitează creșterea, reduce productivitatea și îi împiedică pe oameni să își facă cea mai bună treabă.
Recunoașterea caracteristicilor de micromanager vă va ajuta să vă înlocuiți comportamentul cu abilități sănătoase de conducere înainte ca situația să devină nesustenabilă. Iată câteva semne de micromanagement pe care nu ar trebui să le ignorați:
- Vă împotriviți delegării: Vă asumați majoritatea responsabilităților, chiar dacă angajații dvs. pot îndeplini sarcinile.
- Sunteți un perfecționist: Perfecționiștii sunt mai predispuși la micromanagementul angajaților, deoarece sunt de obicei orientați spre detalii și foarte performanți.
- Trebuie să aprobați totul: Angajații trebuie să vă verifice și să vă informeze cu privire la fiecare mișcare pe care o fac, iar toate produsele livrabile ale proiectului trec prin dumneavoastră înainte de a trece mai departe.
- Vă concentrați asupra detaliilor mici: Sunteți mai preocupat de corectarea detaliilor nesemnificative decât de elementele de perspectivă mare, cum ar fi respectarea termenelor limită sau încurajarea îmbunătățirii angajaților.
- Preiei controlul: Dacă găsiți o singură greșeală, în loc să permiteți unui angajat să corecteze și să învețe din eroare, finalizați sarcina în locul lui.
- Descurajați luarea independentă a deciziilor: Vreți să știți despre fiecare mișcare, indiferent cât de mare sau de mică.
- Lucrați prea mult: Pentru că simți că ești cea mai capabilă persoană chiar și pentru sarcinile superiorilor, lucrezi adesea peste program pentru a corecta greșelile celorlalți și a te asigura că totul este perfect.
Dacă încă nu ești sigur dacă faci micromanagement, cere feedback din partea angajaților. Un sondaj anonim pentru a determina ce părere au aceștia despre nivelul dvs. de implicare este o modalitate excelentă de a vă evalua cu exactitate leadership-ul.
S-ar putea ca această critică să fie greu de auzit, dar trebuie să ascultați părerile subordonaților și să acționați pentru a vă limita tendințele de micromanagement.
Prin stabilirea unor limite în ceea ce privește modul în care vă gestionați echipa, demonstrați încredere, responsabilitate și dorința de a face lucrurile mai bune pentru toată lumea. Acest lucru nu va trece neobservat sau neapreciat.
Atunci când vă îmbunătățiți abilitățile de conducere, beneficiile afectează întreaga organizație. Învățând cum să nu mai faceți micromanagement, îmbunătățiți cultura companiei și creșteți satisfacția angajaților, reducând în același timp ratele de rotație și costurile de înlocuire a lucrătorilor.
