De la 1 septembrie 2025, pragul de scutire de TVA crește la 395.000 lei: ce înseamnă pentru antreprenorii mici

De la 1 septembrie 2025, antreprenorii români care se încadrează în categoria microîntreprinderilor au primit o veste importantă din partea autorităților fiscale. Pragul pentru aplicarea regimului special de scutire de TVA se ridică de la 300.000 lei la 395.000 lei, o modificare ce promite să reducă presiunea asupra firmelor mici. Până acum, mulți întreprinzători care atingeau plafonul anterior erau nevoiți să se înregistreze ca plătitori de TVA, chiar dacă afacerea lor nu genera încă suficientă stabilitate financiară. Noua limită le oferă mai multă flexibilitate și posibilitatea de a-și concentra resursele pe dezvoltarea afacerii, nu pe birocrație. Creșterea pragului nu este întâmplătoare, ci se aliniază tendințelor europene unde statele încurajează simplificarea fiscală pentru business-urile mici. Autoritățile române au motivat această decizie prin necesitatea de a sprijini inițiativa privată și de a încuraja antreprenoriatul local. De asemenea, pragul mai ridicat reduce riscul ca firmele să își fragmenteze activitatea artificial pentru a evita TVA-ul.

Rolul european și presiuni interne pentru alinierea pragurilor

Directiva europeană privind TVA permite statelor membre să stabilească praguri mai ridicate pentru micii antreprenori, iar multe țări au folosit această opțiune. Spre exemplu, în Ungaria pragul depășește echivalentul a 80.000 de euro, în timp ce în Bulgaria se apropie de 50.000 de euro. România, cu vechiul plafon de 300.000 lei, rămăsese printre statele cu limite mai modeste. Această discrepanță genera nemulțumiri, mai ales că economia locală se confruntă cu provocări de competitivitate. Creșterea pragului la 395.000 lei aduce România mai aproape de media europeană, fără a depăși însă limitele considerate rezonabile de Comisia Europeană. De altfel, Consiliul UE a încurajat de mai mult timp statele membre să ajusteze pragurile, pentru a diminua povara administrativă și pentru a susține start-up-urile. În România, presiunea a venit și din partea mediului de afaceri, unde organizațiile patronale și camerele de comerț au subliniat în repetate rânduri necesitatea unei măsuri similare.

Cum se aplică noul regim de scutire de TVA

Antreprenorii ale căror afaceri realizează o cifră de afaceri anuală sub 395.000 lei pot solicita menținerea sau înregistrarea în regimul special de scutire de TVA. Aceasta înseamnă că nu colectează TVA de la clienți și nici nu au obligația de a o declara lunar sau trimestrial. Totuși, scutirea nu implică și dreptul de a deduce TVA aferentă achizițiilor, ceea ce poate fi o limitare pentru firmele care cumpără multe bunuri sau servicii cu TVA inclus. Astfel, antreprenorii trebuie să își calculeze atent avantajele și dezavantajele regimului. Dacă afacerea vinde mai ales către consumatori finali, scutirea este clar un avantaj, deoarece prețul final rămâne mai mic și competitiv. În schimb, pentru cei care vând preponderent către companii mari, absența TVA-ului deductibil poate reduce atractivitatea. Procedura de trecere la regimul de scutire implică depunerea unei notificări la ANAF, însoțită de documentele necesare care să ateste cifra de afaceri.

Beneficiile pentru firmele mici

Creșterea pragului la 395.000 lei aduce o serie de avantaje pentru micii antreprenori. Primul beneficiu este reducerea sarcinilor administrative, deoarece firmele scutite nu trebuie să depună declarații complexe privind TVA-ul. În al doilea rând, lipsa obligației de a colecta TVA le permite să ofere prețuri mai competitive, ceea ce poate fi decisiv pe piețele unde consumatorii sunt foarte sensibili la costuri. În al treilea rând, scutirea de TVA le oferă un grad de flexibilitate financiară, evitând blocarea capitalului în plăți intermediare către stat. Totodată, măsura încurajează formalizarea unor activități economice care până acum funcționau la limita legalității din cauza birocrației fiscale. De asemenea, pentru mulți întreprinzători debutanți, scutirea de TVA elimină una dintre principalele bariere psihologice în deschiderea unei firme. În plus, costurile pentru contabilitate și conformare fiscală scad semnificativ, ceea ce ajută la reducerea cheltuielilor fixe.

Riscuri și limitări ale regimului de scutire

Deși la prima vedere măsura pare perfectă, există și limitări pe care antreprenorii trebuie să le înțeleagă. Scutirea de TVA înseamnă că firmele nu pot deduce TVA-ul plătit pentru achiziții, ceea ce dezavantajează afacerile cu investiții mari în echipamente sau stocuri. În plus, pentru companiile care lucrează cu parteneri mari, absența TVA-ului pe factură poate fi percepută ca o lipsă de profesionalism sau seriozitate. Există și riscul ca unele firme să încerce să fragmenteze activitatea între mai multe entități pentru a rămâne sub prag, ceea ce poate atrage controale fiscale. Totodată, scutirea nu înseamnă lipsa totală a obligațiilor, ci doar simplificarea lor; firmele trebuie să țină în continuare evidențe contabile clare. De asemenea, odată ce depășesc pragul de 395.000 lei, înregistrarea în scopuri de TVA devine obligatorie și trebuie făcută imediat. Această tranziție bruscă poate fi dificilă dacă antreprenorul nu este pregătit.

Obține o ofertă de credit pentru societatea ta, de până la 150 000$, în doar 48 de ore. Absolut gratuit.

Aplică aici!

Impactul asupra mediului de afaceri

Pe segmentul de retail și servicii, firmele mici care rămân sub prag pot concura mai ușor cu actorii mari, datorită prețurilor mai atractive. Totuși, această competiție poate fi percepută de marile companii ca o distorsionare, deoarece ele nu au acces la regimuri de scutire. Din acest motiv, se creează o dinamică interesantă între afacerile mici și cele consolidate. Pentru consumatorul final, rezultatul este pozitiv, deoarece are acces la servicii și produse la prețuri mai scăzute. Însă pentru partenerii mari, colaborarea cu firme scutite de TVA poate deveni mai puțin convenabilă. Astfel, decizia de a rămâne sub prag nu este doar una fiscală, ci și una strategică privind tipul de clienți vizați. Micii antreprenori orientați spre B2C vor avea de câștigat, în timp ce cei orientați spre B2B trebuie să cântărească bine situația.

Ce trebuie să facă antreprenorii imediat

În primul rând, fiecare firmă trebuie să își analizeze cifra de afaceri pe ultimele 12 luni pentru a vedea dacă se încadrează. În al doilea rând, trebuie stabilită o strategie privind regimul fiscal, în funcție de tipul de clienți și structura costurilor. Dacă este preferabil regimul de scutire, notificarea către ANAF trebuie pregătită din timp pentru a evita întârzieri. Totodată, antreprenorii trebuie să discute cu contabilul pentru a înțelege impactul asupra documentelor și evidențelor contabile. Este recomandat să fie refăcute planurile de prețuri și contracte, pentru a ține cont de noul statut fiscal. Firmele care estimează că vor depăși pragul în curând ar trebui să ia în calcul o trecere planificată la regimul normal de TVA. În acest sens, este mai avantajos să faci tranziția pregătit decât să te trezești brusc în afara legii.

Cum reacționează mediul de afaceri

Patronatele au salutat măsura, considerând-o un pas necesar pentru stimularea micilor afaceri. Mulți au subliniat că, deși nu rezolvă toate problemele, aceasta reduce povara birocratică. Camerele de comerț au menționat că pragul era depășit de mult de realitatea economică și că ajustarea era inevitabilă. Totodată, consultanții fiscali atrag atenția asupra importanței de a informa corect antreprenorii cu privire la proceduri. Reprezentanții mediului de afaceri speră ca această măsură să fie urmată și de altele, cum ar fi simplificarea controalelor și digitalizarea completă a relației cu ANAF. În același timp, există și voci critice care susțin că statul ar fi trebuit să meargă mai departe și să crească pragul până la echivalentul european de 65.000 de euro.

Implicații asupra antreprenoriatului tânăr

Mulți absolvenți sau freelanceri care până acum ezitau să își înființeze o firmă se simțeau intimidați de obligațiile legate de TVA. Cu noua limită, aceștia au șansa să testeze piața fără să fie sufocați de birocrație. De asemenea, antreprenorii la început de drum pot direcționa banii economisiți din taxe către promovare sau investiții. Aceasta este o schimbare psihologică importantă, deoarece bariera fiscală scade semnificativ. În plus, accesul la regimul simplificat este un semnal că statul dorește să sprijine inițiativa și inovația. Totuși, tinerii antreprenori trebuie să fie conștienți că scutirea nu îi protejează de alte obligații fiscale. Responsabilitatea pentru contabilitate, contracte și respectarea legislației muncii rămâne.

Lecții din experiența altor state europene

România nu este primul stat care ajustează pragurile de TVA pentru micile afaceri, iar experiența altor țări poate oferi indicii valoroase. În Polonia, creșterea pragului a dus la o explozie a numărului de start-up-uri active. În Ungaria, pragurile ridicate au permis multor afaceri de familie să se dezvolte în mod stabil, fără a fi obligate prematur să intre în regimuri complicate. În Italia, s-a observat însă și efectul invers: unii antreprenori au ales să își fragmenteze activitatea pentru a rămâne artificial sub plafon. Aceste exemple arată că măsura funcționează bine dacă este însoțită de controale eficiente și educație fiscală. România trebuie să învețe din aceste experiențe și să prevină abuzurile, altfel efectul pozitiv se poate dilua. În același timp, succesul altor state arată că o astfel de politică poate sprijini dezvoltarea clasei de mijloc economice.

Prin urmare, măsura adoptată nu este doar un experiment, ci o politică testată în practică. Lecția de bază este că pragurile mai mari ajută, dar nu sunt o soluție completă. Ele trebuie parte a unei strategii mai largi. România se află acum la începutul acestui proces.