Veverita Aliona 
În ultimii ani, o tendință tot mai clară se conturează pe piața startup-urilor din România: mutarea acestora din București către orașele mai mici, „de provincie”. În ciuda statutului capitalei de centru economic al țării, multe dintre aceste afaceri încep să caute alte locații în care costurile sunt mai mici, infrastructura este în dezvoltare, iar stilul de viață devine un factor atrăgător pentru tinerii antreprenori. Această schimbare de paradigmă are rădăcini economice adânci și reflectă un echilibru între costuri, accesibilitate și viața personală. În acest context, vom analiza factorii care motivează startup-urile să se mute din București, cu date concrete și exemple din realitatea economică românească.
Costurile mai mici sunt un factor-cheie în decizia de relocare
Unul dintre principalele motive pentru care startup-urile aleg să părăsească Bucureștiul este costul ridicat al vieții și al activității economice. Chiriile pentru spațiile de birouri în centrul Capitalei sunt mult mai mari decât în orașele de provincie, iar acest lucru poate face diferența între supraviețuirea unui startup și falimentul său. În București, chiriile pentru birouri variază între 12 și 25 de euro pe metru pătrat, în funcție de locație, în timp ce în orașele precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, costul mediu este de aproximativ 8-15 euro pe metru pătrat. În acest context, mutarea într-un oraș mai mic înseamnă economii semnificative, care pot fi direcționate către dezvoltarea afacerii, tehnologie sau marketing, într-o perioadă esențială pentru un startup.
Accesul la talente: orașele mici atrag tineri profesioniști
Un alt factor decisiv este legat de accesul la talentul uman. Bucureștiul este cunoscut pentru concentrarea sa de profesioniști bine pregătiți în IT, marketing, financiar sau domenii conexe, însă orașele de provincie nu mai sunt de mult timp excluse din acest joc. Tinerii profesioniști din orașele mici, care anterior se mutau către capitală pentru locuri de muncă, aleg acum să rămână acasă sau să se întoarcă în orașele lor natale, datorită oportunităților mai bune de muncă și unui stil de viață mai echilibrat. În 2023, numărul tinerelor talente care aleg să activeze în Cluj-Napoca sau Timișoara a crescut cu 15% față de anul anterior, iar companiile din aceste orașe beneficiază de o piață de muncă extrem de competitivă. Acesta este un factor important pentru startup-uri, care pot atrage angajați extrem de calificați fără a fi nevoite să concureze la aceleași salarii mari cerute de capitală.
Infrastructura în dezvoltare face orașele de provincie atractive
De-a lungul ultimilor ani, multe orașe din provincie au înregistrat progrese semnificative în infrastructură. Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Brașov au devenit hub-uri regionale, cu acces rapid la transporturi moderne, conectivitate 5G, și o infrastructură digitală tot mai avansată. În plus, orașele precum Iași au beneficiat de investiții în parcuri industriale și zone de birouri moderne, creând condițiile necesare pentru ca startup-urile să se dezvolte într-un mediu favorabil. În Cluj-Napoca, de exemplu, infrastructura IT a fost susținută prin investiții semnificative din partea autorităților locale, ceea ce a dus la creșterea numărului de incubatoare de afaceri și acceleratoare de startup-uri. Acest tip de dezvoltare face ca orașele mici să fie un mediu propice pentru inovare și creștere economică.
Viața personală și echilibrul muncă-viață atrag tinerii antreprenori
Un alt motiv important pentru care startup-urile se mută în orașele de provincie este stilul de viață mai echilibrat. Capitala României este aglomerată, cu un trafic haotic și un cost al vieții ridicat, ceea ce poate face viața de zi cu zi dificilă, mai ales pentru cei care conduc o afacere. Pe de altă parte, orașele mai mici, cum ar fi Brașov sau Sibiu, oferă o calitate a vieții mai ridicată. Aici, locuitorii se bucură de o atmosferă mai liniștită, de acces mai rapid la spații verzi și de un cost al locuințelor semnificativ mai mic. De asemenea, viața în orașele de provincie este adesea mai puțin stresantă, iar acest aspect poate fi crucial pentru antreprenori care își doresc să aibă un echilibru între viața profesională și cea personală.
Accesibilitatea pieței externe: orașele de provincie devin hub-uri regionale
Cu toate că Bucureștiul reprezenta mult timp principala poartă de acces pe piețele externe, orașele de provincie nu mai sunt la fel de izolate. De exemplu, Timișoara este situată aproape de granița cu Ungaria și Serbia, iar Cluj-Napoca are conexiuni excelente către țările din Europa Centrală. Această accesibilitate geografică a transformat orașele de provincie în hub-uri regionale pentru comerțul extern, ceea ce este un factor semnificativ pentru startup-urile care doresc să își extindă activitatea dincolo de granițele României. În plus, investițiile în infrastructura de transport, inclusiv aeroporturi moderne și autostrăzi, facilitează mult mai ușor expansiunea afacerilor în afaceri internaționale.
Beneficiile fiscale și stimulentele pentru afaceri în orașele de provincie
Un alt motiv care atrage startup-urile către orașele de provincie sunt beneficiile fiscale și stimulentele oferite de autoritățile locale. Multe dintre aceste orașe oferă facilități fiscale, subvenții pentru startup-uri sau reduceri de taxe pentru a stimula dezvoltarea economică locală. De exemplu, în orașe precum Oradea sau Bacău, primăriile oferă reduceri semnificative la impozitele pe profit pentru noile afaceri care se mută acolo, ceea ce ajută la reducerea costurilor de operare. Aceste stimulente fiscale sunt un factor atractiv pentru tinerii antreprenori care vor să își maximizeze profitabilitatea în primele etape ale afacerii.
Cultura antreprenorială și sprijinul instituțional în orașele de provincie
În multe orașe din România, s-a dezvoltat o cultură antreprenorială tot mai activă, sprijinită de autoritățile locale și organizațiile non-guvernamentale. Incubatoarele de afaceri și acceleratorii de startup-uri sunt tot mai numeroase în orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov, iar acestea oferă sprijin în diverse forme: de la mentorat și formare profesională, până la acces la capital de risc. Astfel, tinerii antreprenori beneficiază de un ecosistem favorabil dezvoltării afacerii lor, în care pot învăța de la cei cu experiență și pot colabora cu alte startup-uri. Aceste orașe au devenit adevărate centre de inovare, iar în acest context, transferul de cunoștințe și experiență contribuie la succesul tinerelor afaceri.
Flexibilitatea și adaptabilitatea într-un mediu mai mic
În orașele mici, startup-urile pot beneficia de un mediu de afaceri mai flexibil și mai adaptabil. Conform unui raport al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, orașele mai mici permit startup-urilor să navigheze mai ușor printre reglementările administrative și să încheie parteneriate rapid, fără a fi nevoite să se confrunte cu birocrația complexă a Bucureștiului. Startup-urile din aceste orașe se pot adapta mai rapid la schimbările pieței și se pot angaja într-un proces continuu de inovare. Această agilitate este un avantaj crucial pentru succesul pe termen lung al afacerilor.
Startup-urile din orașele de provincie atrag investiții externe
În ultimele două decenii, orașele din provincie au devenit tot mai atractive pentru investitorii externi, iar acest lucru se reflectă în interesul tot mai mare al firmelor internaționale de a investi în afaceri din aceste orașe. Conform unui studiu realizat de Business Hub, numărul de investiții externe în orașele de provincie a crescut cu 20% în 2023, comparativ cu anul precedent. Această tendință arată că piața locală devine tot mai dinamică și mai integrată în economiile globale, iar startup-urile beneficiază de o piață mai largă de finanțare și resurse.
Se estimează că această migrație a startup-urilor către orașele de provincie va continua și în viitor. Factori precum costurile reduse, o infrastructură în continuă dezvoltare și accesibilitatea pieței externe vor menține orașele de provincie în topul preferințelor pentru tinerii antreprenori. În plus, cultura antreprenorială și sprijinul instituțional vor continua să joace un rol important în atragerea acestora. Astfel, orașele mici vor deveni din ce în ce mai competitive pe piața startup-urilor din România, iar Bucureștiul va trebui să se adapteze acestei noi realități economice.
