De ce Revelionul 2025 va fi cel mai slab din ultimii ani în turismul românesc
Veverita Aliona
6 min read
În 2025, turismul românesc intră în iarnă cu multă presiune pe umeri. Majoritatea operatorilor spun că veniturile le-au scăzut față de anul trecut, semn că sectorul e fragil și nu intră în sezonul de iarnă cu moralul ridicat. Scăderea vine și din diminuarea sprijinului public, ceea ce îi lasă pe mulți să se descurce singuri într-un moment în care costurile cresc, iar cererea e imprevizibilă. În loc de extindere, multe afaceri se concentrează pe supraviețuire, ceea ce se simte în modul în care pregătesc pachetele pentru sărbători. Deși statul alocă anual bugete pentru promovare și dezvoltare, banii par mici raportat la nevoile reale din industrie. Strategiile naționale vorbesc despre investiții mari pe termen mediu, dar efectele lor sunt lente, iar sezonul de iarnă are nevoie de soluții rapide, nu doar de planuri optimiste pe hârtie. Un alt detaliu care apasă puternic este creșterea TVA-ului din august, de la 9% la 11%, cost care se duce direct în prețul final al pachetelor turistice. Pentru unii turiști, diferența pare mică la prima vedere, dar în total contează, mai ales în perioada în care oamenii fac calcule stricte pentru finalul de an. În același timp, folosirea voucherelor de vacanță a scăzut puternic, ceea ce taie un stimulent important pentru turismul intern. Mulți români care altădată își făceau curaj pentru o vacanță de Revelion cu ajutorul voucherelor aleg acum să renunțe sau să meargă în străinătate, unde găsesc opțiuni similare la prețuri uneori mai bune.
Impactul reducerii voucherelor de vacanță
Voucherele de vacanță au fost ani la rând motorul turismului intern, dar în 2025 s-au prăbușit ca utilizare. Plățile cu vouchere au scăzut masiv, peste trei sferturi, ceea ce lovește direct puterea de cumpărare a românilor. Fără acest instrument, mulți nu mai reușesc să includă în buget un sejur de Revelion, chiar dacă și-l doresc. Profilul clientului intern s-a schimbat peste noapte. Segmentul care conta cel mai mult pentru hotelieri sunt românii cu venituri medii, a dispărut aproape complet de pe piața ofertelor de iarnă. Operatorii confirmă că reducerea voucherelor este principala cauză a scăderii rezervărilor și a veniturilor din 2025. Și nu e doar o problemă de volum: e o problemă de competitivitate. Fără vouchere, România pierde teren în fața destinațiilor externe accesibile. Acest instrument nu aducea doar turiști în sezonul de vârf, ci umplea pensiunile și în extrasezon. Iarna, multe stațiuni montane și balneare se bazau direct pe aceste vouchere pentru a-și menține gradul de ocupare. Fără ele, multe unități riscă să intre în iarnă cu camere goale.
Creșterea TVA-ului și fiscalitatea mai dură
Creșterea TVA-ului din august pune o presiune vizibilă atât pe operatori, cât și pe turiști. Pentru hoteluri, e o taxă pe care nu o pot absorbi complet fără să-și afecteze marja. Pentru turiști, se simte în prețul final cazare, masă, pachet de Revelion. Iar la final de an, orice cost în plus poate întoarce o decizie de cumpărare. Operatorii spun clar că cererea scade odată cu creșterea TVA, în special din partea familiilor și a celor care caută oferte accesibile. Unii avertizează că, dacă nu mai pot menține prețurile fără a afecta calitatea, riscul este ca nivelul serviciilor să se deterioreze. Iar dacă serviciile scad, turiștii fug și astfel se creează un cerc vicios greu de rupt. Pe lângă asta, lipsa unui cadru fiscal predictibil lovește în planificare. Investițiile în modernizări, în programe speciale de Revelion sau în servicii premium devin riscante și greu de amortizat.
Scăderea cererii interne pentru sejururi de iarnă
Datele recente confirmă un trend clar: interesul românilor pentru vacanțele interne scade. Sosirile turiștilor români au înregistrat o scădere vizibilă în 2025 față de anul trecut, iar nivelul de ocupare al hotelurilor a coborât. Aceste cifre sunt un semn prost pentru sezonul de Revelion, care avea nevoie de o cerere solidă pentru a compensa reducerea voucherelor și creșterea costurilor. Multe familii pur și simplu nu mai pun pe primul loc un sejur de final de an, din cauza presiunii totale pe buget: rate, facturi, prețuri la energie, alimente. În lipsa voucherelor și cu prețuri mai mari, vacanța de iarnă devine un lux, nu o tradiție. O consecință indirectă este polarizarea pieței: segmentul premium rămâne, dar este mic; segmentul mediu și cel voluminos se retrage. Pentru operatori, acest lucru creează găuri mari în gradul de ocupare, ceea ce îi obligă să fie mai prudenți în oferte, promoții sau pachete tematice.
Competitivitatea crescută a altor destinații din UE
România nu concurează în gol; concurează cu destinații europene bine puse la punct. Alte țări promovează intens pachete de iarnă, au infrastructuri moderne, oferte all-inclusive, stațiuni de ski dezvoltate și transport accesibil. În plus, zborurile low-cost fac ca unele destinații externe să devină chiar mai ieftine decât un Revelion în țară. Pentru turiștii români, diferența de preț nu e singurul argument. Contează și siguranța experienței: dacă plătesc mult, vor să știe că primesc servicii bune. Iar multe stațiuni europene au reputație solidă. Străinii, la rândul lor, nu aleg România pentru Revelion în lipsa unei promovări consistente. Infrastructura internă, mai ales în zonele montane, rămâne în spate față de standardele europene.
Presiunea costurilor operaționale
Pentru hoteluri și pensiuni, iarna e cel mai scump sezon. Încălzire, energie, personal suplimentar, mentenanță toate cresc cheltuielile fixe. Dacă rezervările nu sunt solide, aceste costuri devin greu de dus. În plus, multe clădiri sunt vechi și necesită investiții pentru confort termic, investiții pe care puțini și le permit în 2025. Decorurile, meniurile festive și evenimentele tematice ridică și ele costuri. Dacă pachetele nu se vând, aceste investiții devin pierderi. Pentru micii antreprenori, a lansa un pachet de Revelion e aproape un act de curaj.
Încetinirea rezervărilor timpurii
Rezervările făcute din timp arată încredere. În 2025 însă, ele vin greu. Românii amână deciziile, iar operatorii rămân fără un indicator clar al sezonului. Fără rezervări timpurii, hotelierii nu pot planifica oferta, meniurile, logistica și nu pot finanța pregătirile. Fluxul de numerar scade, riscurile cresc. Din cauza acestei ezitări generale, unii operatori sunt tentați să lanseze reduceri agresive pentru a umple camerele, sacrificând profitul. Alții mențin prețurile, dar cu riscul de a rămâne goi. Ambele scenarii sunt riscante.
Lipsa sprijinului public
Mulți antreprenori simt că sunt lăsați pe cont propriu. Sprijinul public este perceput ca insuficient, iar politicile de promovare nu sunt coordonate. În lipsa unor programe dedicate pentru sezonul de iarnă fie fiscale, fie de marketing ofertele pentru Revelion rămân exclusiv în sarcina operatorilor, care trebuie să-și asume riscul fără plasă de siguranță. Datele oficiale sunt greu de colectat, iar lipsa unor statistici clare îngreunează planificarea la nivel național. Bugetele pentru dezvoltarea turistică există, dar nu sunt suficiente pentru a repara rapid problemele structurale.
Riscuri demografice și profilul turistului
Turistul de Revelion are un comportament diferit față de cel de vară: caută experiență specială și acceptă prețuri mai mari. În 2025 însă, mulți români cu venituri medii renunță complet la astfel de cheltuieli. Tinerii și familiile tinere pun accent pe economisire. Diaspora, deși ar putea fi un plus, vine doar dacă pachetele sunt atractive, ceea ce nu se întâmplă în prezent. Segmentul premium este prea mic pentru a susține întreaga industrie. Iar turiștii străini vin doar dacă România oferă ceva convingător, ceea ce cere investiții și promovare. Dac
Turismul suferă cronic de lipsa personalului calificat, iar în sezonul de iarnă problema devine acută. Pentru Revelion, unitățile au nevoie de oameni cu experiență: ospătari, bucătari, organizatori. Angajații sezonieri cer salarii mai mari în perioada de sărbători, ceea ce ridică iar costurile. Dacă rezervările sunt slabe, operatorii riscă să plătească personalul degeaba. Dacă nu angajează suficient, calitatea serviciilor scade și atrage recenzii negative.
