Veverita Aliona 
România se confruntă cu o problemă care afectează întregul său ecosistem antreprenorial: moartea prematură a firmelor. De la lipsa capitalului până la ineficiența managerială, multe companii din România nu reușesc să își găsească locul pe piață. Un studiu atent arată că o mare parte dintre aceste entități economice sunt, în esență, „firme strigoi” – afaceri care nu mai generează profituri și supraviețuiesc doar datorită unor injecții de capital externe sau credite neperformante. Dar de ce există o astfel de situație? De ce mor firmele românești și care sunt provocările majore care le îngenunchează?
Lipsa capitalului de lucru: Problema principală a lichidității
Unul dintre factorii principali care conduc la falimentul firmelor românești este lipsa capitalului de lucru. Într-o economie în continuă schimbare, accesul la lichidități este esențial pentru menținerea activității zilnice a unei firme. Fără capital de lucru, firmele sunt expuse riscului de a nu-și putea plăti angajații, furnizorii sau obligațiile fiscale. În România, accesul la finanțare este adesea limitat, în special pentru IMM-uri, care nu dispun de garanții solide pentru obținerea de credite. Această situație se agravează în momentul în care firmele ajung să depindă de împrumuturi pe termen scurt, ce devin greu de gestionat pe termen lung. În cele din urmă, lipsa lichidităților forțează multe companii să-și declare insolvența.
Gestionarea defectuoasă a afacerilor: O cauză internă ignorată
Un alt factor important care contribuie la moartea firmelor românești este gestionarea defectuoasă a afacerilor. Mulți antreprenori intră pe piață fără să aibă un plan de afaceri bine structurat sau fără o strategie clară de creștere. De asemenea, se observă o lipsă de competențe manageriale în ceea ce privește administrarea resurselor, angajarea personalului sau dezvoltarea unei strategii pe termen lung. În România, multe firme sunt conduse de fondatori care, deși au idei inovatoare, nu reușesc să implementeze practici eficiente de management. Aceasta duce, inevitabil, la un blocaj operațional și financiar, ce rezultă în încetinirea sau chiar oprirea activității firmei.
Inabilitatea de a se adapta la schimbările pieței: Un obstacol constant
Un alt motiv pentru care multe firme românești eșuează este inabilitatea lor de a se adapta la schimbările rapide din piață. Economia globală este marcată de inovații constante și de o evoluție tehnologică rapidă, iar companiile care nu reușesc să țină pasul cu aceste schimbări sunt condamnate la eșec. În România, multe firme au rămas blocate în practici și tehnologii învechite, refuzând să îmbrățișeze digitalizarea sau să investească în cercetare și dezvoltare. Astfel, ele pierd teren în fața concurenței internaționale și a firmelor mai agile, care reușesc să inoveze și să răspundă prompt cerințelor pieței.
Dependența excesivă de contractele cu statul: O plasă de siguranță periculoasă
Un număr considerabil de firme din România își bazează succesul exclusiv pe contractele cu statul. Aceasta creează o dependență nocivă, deoarece veniturile acestor companii sunt strâns legate de politicile guvernamentale și de licitațiile publice. În momentul în care aceste contracte întârzie sau sunt anulate, firmele respective se confruntă cu un vid financiar major. De asemenea, dependența de stat limitează creativitatea și inițiativa firmelor de a inova și de a se extinde pe piețele internaționale. Astfel, aceste companii devin vulnerabile la schimbările politice sau economice care afectează bugetul de stat.
Fiscalitatea ridicată și impredictibilă: O povară greu de purtat
Un alt obstacol major cu care se confruntă firmele românești este nivelul ridicat al fiscalității și impredictibilitatea acesteia. Taxele și impozitele crescute erodează marjele de profit ale firmelor, în special în sectoarele cu marje reduse, precum comerțul cu amănuntul sau industria manufacturieră. Pe lângă acestea, modificările frecvente ale legislației fiscale creează incertitudine, îngreunând planificarea pe termen lung a afacerilor. În România, multe firme sunt puse în situația de a naviga printr-un labirint birocratic complex, iar lipsa unui sistem fiscal coerent le împinge, în cele din urmă, spre colaps.
Accesul limitat la resurse umane calificate: Un blocaj în creștere
Un alt factor esențial în falimentul firmelor românești este lipsa de resurse umane calificate. În ultimii ani, România a cunoscut un exod semnificativ de forță de muncă, în special în rândul tinerilor și specialiștilor din diverse domenii. Această migrație a creat un gol semnificativ pe piața muncii, ceea ce face ca multe companii să se lupte pentru a găsi angajați bine pregătiți. Firmele care nu reușesc să atragă sau să păstreze talentele se confruntă cu o productivitate scăzută, inovație limitată și incapacitatea de a concura eficient pe piață. Aceasta este o problemă endemică care afectează toate sectoarele economiei românești.
Infrastructura subdezvoltată: Un handicap major pentru creșterea afacerilor
Infrastructura deficitară este un alt motiv pentru care multe firme din România își închid porțile. Lipsa unei infrastructuri moderne și eficiente afectează negativ logistica, distribuția și chiar costurile operaționale ale firmelor. Drumurile proaste, rețelele de transport slab dezvoltate și accesul limitat la utilități esențiale, precum electricitatea sau internetul de mare viteză, îngreunează considerabil activitatea afacerilor, în special a celor din zonele rurale sau periurbane. În acest context, multe firme nu reușesc să își dezvolte rețelele de distribuție sau să își optimizeze costurile de transport, ceea ce contribuie la scăderea competitivității lor.
Suprareglementarea și birocrația excesivă: O povară invizibilă
În România, birocrația excesivă și suprareglementarea au devenit factori care împiedică dezvoltarea afacerilor. Procesele complicate și costisitoare pentru obținerea autorizațiilor sau a licențelor necesare demarării și operării unei afaceri descurajează antreprenorii și îngreunează activitatea firmelor existente. De multe ori, antreprenorii sunt nevoiți să aștepte luni de zile pentru a primi aprobările necesare, iar în acest timp, cheltuielile firmei cresc fără ca veniturile să fie generate. Această ineficiență administrativă contribuie la eșecul multor firme, care se confruntă cu blocaje operaționale din cauza reglementărilor în continuă schimbare.
Finanțarea limitată pentru start-up-uri: Oportunități ratate
În România, ecosistemul de start-up-uri nu a beneficiat încă de sprijinul financiar de care au nevoie pentru a crește și a se dezvolta. Accesul la capital de risc este redus, iar fondurile de investiții se concentrează în general pe proiecte din alte piețe mai mature. Aceasta creează o barieră semnificativă pentru antreprenorii care încearcă să lanseze afaceri inovatoare și să aducă produse sau servicii noi pe piață. Lipsa fondurilor disponibile pentru cercetare, dezvoltare și inovare limitează capacitatea firmelor de a concura la nivel global, iar multe dintre acestea se văd nevoite să își închidă porțile înainte de a-și atinge potențialul maxim.
Concurența neloială și economia gri: Un teren minat
În România, concurența neloială și economia gri continuă să reprezinte un obstacol major pentru firmele care respectă legislația și normele fiscale. Firmele care nu plătesc impozitele corespunzătoare sau operează în zona informală a economiei beneficiază de costuri mai mici, ceea ce le permite să ofere prețuri mai atractive. Aceasta pune o presiune uriașă asupra firmelor care respectă legea, reducându-le marjele de profit și forțându-le să opereze la un nivel suboptimizat. În lipsa unor măsuri mai stricte împotriva evaziunii fiscale și a economiei gri, multe firme legitime sunt împinse spre faliment.
Mentalitatea de scurtă durată: O abordare nesustenabilă
Un alt factor care contribuie la eșecul firmelor românești este mentalitatea de scurtă durată a multor antreprenori. În loc să se concentreze pe construirea unei afaceri sustenabile pe termen lung, unii antreprenori sunt atrași de profituri rapide și își orientează activitatea doar în direcția câștigurilor imediate. Această abordare pe termen scurt duce la neglijarea investițiilor în inovație, dezvoltarea echipei sau extinderea pe noi piețe. Astfel, când apar provocări economice, aceste firme nu au capacitatea de a se adapta și de a supraviețui pe termen lung.
Lipsa de sprijin guvernamental și fonduri europene neaccesate: O șansă pierdută
În timp ce Uniunea Europeană oferă fonduri semnificative pentru sprijinirea afacerilor, multe firme românești nu reușesc să acceseze aceste resurse. Lipsa de informare, birocrația complexă și procedurile greoaie fac ca fondurile europene să rămână neutilizate sau să fie direcționate doar către anumite sectoare. În lipsa acestui sprijin financiar, multe firme nu pot să-și îmbunătățească infrastructura, să investească în tehnologii noi sau să se extindă pe piețe internaționale. Această barieră limitează oportunitățile de creștere și dezvoltare a firmelor, care se văd nevoite să se bazeze exclusiv pe resursele lor limitate.
Migrația pieței de consum: O schimbare dificil de gestionat
Un alt factor care contribuie la eșecul firmelor românești este schimbarea rapidă a pieței de consum. Odată cu globalizarea și digitalizarea, consumatorii au acces la o gamă largă de produse și servicii internaționale, ceea ce face ca firmele locale să concureze nu doar cu companiile naționale, ci și cu giganții globali. Schimbarea preferințelor consumatorilor, care acum caută soluții rapide și eficiente online, a lăsat multe firme locale în urmă. Firmele care nu reușesc să își adapteze modelele de afaceri la aceste noi tendințe sunt condamnate să dispară din peisajul economic.
Moartea firmelor românești este rezultatul unei combinații de factori interni și externi, de la lipsa capitalului și gestionarea defectuoasă până la birocrația excesivă și infrastructura deficitară. Totuși, există soluții. În primul rând, este necesară o reformă a sistemului de finanțare, pentru a oferi mai mult sprijin IMM-urilor și start-up-urilor inovatoare. De asemenea, guvernul ar trebui să simplifice procedurile birocratice și să ofere stimulente fiscale pentru companiile care investesc în tehnologie și inovație. O infrastructură modernizată și un acces mai facil la resurse umane calificate sunt esențiale pentru revitalizarea economiei românești. În cele din urmă, educația antreprenorială și dezvoltarea competențelor manageriale trebuie să devină priorități pentru a asigura succesul pe termen lung al firmelor românești.
