De ce legumele neambalate și nespălate atrag tot mai mulți cumpărători români

Tot mai mulți consumatori aleg roșii, castraveți, ceapă și morcovi cu pământ pe ele, chiar dacă, paradoxal, alături pe raft stau alternativele lor curate, frumos ambalate. Diferența vine din percepția de „autentic”, dar și din suspiciunea față de tratamentele de conservare aplicate legumelor spălate industrial. Potrivit unui studiu realizat în 2024, legumele vândute vrac și neprocesate au crescut ca vânzări cu 9,3% față de anul anterior. Nu vorbim doar de piețe sau băcănii tradiționale, ci inclusiv de lanțuri moderne de retail, cum e Carrefour, care a introdus „colțul fermierului” cu produse vrac în ambalaje reutilizabile. Consumatorul român caută prospețimea, dar mai ales încrederea: ce pare neglijent, uneori e perceput drept „mai sincer”. În același timp, firmele mici din rural vând direct către orașe, în piețele agroalimentare, sau prin rețele de livrare locală, mizând exact pe acest tip de legume.

Curățenia costă: cum influențează spălarea și ambalarea prețul final
Un aspect adesea ignorat de consumator, dar importantpentru comercianți, este costul suplimentar asociat cu ambalarea și spălarea legumelor. Fiecare operațiune în plus – sortare, clătire, periere, ambalare în pungi de plastic sau tăvițe de polistiren – înseamnă un adaos comercial. La castraveți, diferența de preț între varianta vrac și cea ambalată poate ajunge la 20-30% în supermarketuri. Aceste cheltuieli sunt justificate de retaileri prin pretențiile de igienă și estetică ale unor clienți, dar realitatea e că mulți nu mai văd valoare în ele. În plus, ambalajele de unică folosință aduc o problemă în plus: poluarea. Comisia Europeană a propus deja restricții la ambalaje inutile în retail, iar România urmează să aplice aceste măsuri treptat. În acest context, legumele neambalate redevin nu doar o alegere economică, ci și una etică. Fermierii locali care vând direct în piețe au avantajul că evită aceste costuri suplimentare. Astfel, legumele nespălate ajung mai ieftin pe tarabă, iar diferența de preț poate fi decisivă pentru consumatorii sensibili la buget.

Încrederea se construiește cu pământ sub unghii: portretul cumpărătorului de legume neambalate
Cine cumpără legume nespălate? De obicei, oameni care au crescut la sat sau care au păstrat o legătură cu mediul rural. Dar nu doar ei. Un nou segment urban, format din familii tinere, mai educate, preocupate de alimentația sănătoasă, caută legume cât mai aproape de starea lor naturală. Acest public nu mai e impresionat de plasticul lucios sau de eticheta. Psihologic, e o reacție împotriva artificialului, împotriva iluziei de „curat” care maschează, de fapt, lipsa de prospețime. Același fenomen e vizibil și în orașele medii – la Brașov, Sibiu sau Bacău, unde legumele vândute direct din portbagaj, în fața pieței, au succes tocmai pentru că sunt nepretențioase și „reale”. Mulți clienți au învățat că spălarea prea agresivă poate altera gustul și durata de viață a legumei.

Ce legume se vând cel mai bine nespălate și de ce: topul real al preferințelor
Datele de piață confirmă că anumite legume au un avantaj clar atunci când sunt comercializate în stare brută. Printre ele, morcovii, pătrunjelul rădăcină, țelina, cartofii și ceapa se vând în proporții mai mari neambalate decât ambalate. Motivul principal e că aceste legume rădăcinoase își păstrează fermitatea mai bine atunci când nu sunt umezite în exces sau curățate prematur. Potrivit unui raport al INS pentru 2023, cartofii vânduți vrac în piețe și magazine mici au avut un volum de vânzări cu 27% mai mare decât varianta preambalată. În contrast, legumele mai sensibile – cum ar fi spanacul sau salata – au nevoie de ambalaj pentru protecție. Dar și aici, în piețele agroalimentare din Cluj sau Timișoara, verdețurile neîmpachetate atrag vizibil mai mult decât cele din rafturile supermarketurilor. Pe partea de fructe, merele și perele în vrac păstrează aceeași tendință. Astfel, legumele care nu suferă prin manipulare și care pot rezista câteva zile cu urme de pământ pe ele au cel mai mare potențial de vânzare fără ambalaj.

Retailerii mari se adaptează lent: cât câștigă sau pierd din această tendință
Lanțurile de supermarketuri din România au început să reacționeze, dar schimbarea e lentă și deseori superficială. Dacă în 2018 oferta era dominată de legume ambalate, azi tot mai multe hypermarketuri introduc spații dedicate produselor vrac. Lidl, de exemplu, oferă rădăcinoase neambalate în lăzi mari, direct pe palete, iar Auchan testează rafturi cu produse locale nespălate în câteva locații pilot. Totuși, aceste inițiative sunt adesea limitate de logica logisticii centralizate – pentru lanțuri mari, controlul calității și trasabilitatea sunt mai ușor de realizat prin ambalare. Costurile de curățare, spălare și ambalare sunt, paradoxal, considerate și „garanții” ale unui proces standardizat. Din această cauză, retailerii riscă să piardă segmentul consumatorilor sceptici, care preferă aprovizionarea directă de la fermieri sau magazinele de cartier.

Mai puțin plastic, mai mult bun-simț: impactul ecologic al legumelor neambalate
Ambalarea legumelor înseamnă tone de plastic care ajung, inevitabil, la groapa de gunoi sau în natură. În România, conform datelor Eurostat, reciclăm sub 15% din deșeurile de plastic produse anual, cu mult sub media UE. În acest context, fiecare pungă de ceapă ambalată în plasă sau morcov în folie devine un pas înapoi. Legumele neambalate elimină acest cost ecologic, iar consumatorii devin tot mai conștienți de această miză. ONG-urile au lansat în 2023 campanii vizuale în piețele agroalimentare din București, arătând legătura directă între leguma împachetată și poluarea urbană. Pentru fiecare kilogram de legume neambalate, se reduce utilizarea cu aproximativ 15–25 de grame de plastic, potrivit estimărilor făcute de Green Report. Într-un an, un oraș ca Timișoara ar putea economisi peste 40 de tone de plastic doar prin tranziția a 20% din consumul de legume către varianta vrac. Supermarketurile reacționează timid: Kaufland a introdus pungi biodegradabile și a oferit pungi textile reutilizabile la raft, dar impactul real rămâne mic.

De la străbunici la hipsteri: obiceiuri vechi care revin cu forță în urban
Obiceiul de a cumpăra legume cu pământ pe ele nu e nou – e vechi de când lumea rurală era norma în România. Dar ce e nou e reîntoarcerea acestor obiceiuri în orașele mari, sub o formă actualizată. Tinerii urbani, care în trecut evitau piața pentru că „nu arată curat”, acum caută tocmai acea naturalețe neprocesată. Proiectele popularizate ca ideea de „mâncare cu rădăcini”, organizând piețe volante și livrări de legume din gospodării mici. Cultura urbană revalorizează acum simplitatea: țelina neperiată, roșia imperfectă, ceapa cu coajă uscată. E o reacție culturală la standardizarea excesivă, dar și o formă de recuperare identitară – să cumperi de la țărani, să gătești după sezon, să speli tu acasă ceea ce știi de unde vine. Rețelele sociale sunt pline de imagini cu sacoșe textile pline de morcovi „cu caracter” – un soi de estetică agricolă alternativă. Acest tip de consum e și o formă de protest față de industriile alimentare care pun în prioritate ambalajul în detrimentul gustului.

Obține o ofertă de credit pentru societatea ta, de până la 150 000$, în doar 48 de ore. Absolut gratuit.

Aplică aici!

Adevăruri și riscuri: legumele nespălate nu sunt pentru toți
Deși popularitatea legumelor nespălate crește, există și riscuri care nu trebuie ignorate. Resturile de pământ pot adăposti bacterii sau paraziți dacă legumele nu sunt spălate corect acasă. În special în cazul celor consumate crude – cum ar fi morcovii sau ridichile – igiena e crucială. Institutul Național de Sănătate Publică avertizează că spălarea insuficientă poate duce la toxiinfecții alimentare, mai ales în rândul copiilor sau al persoanelor cu imunitate scăzută. De aceea, autoritățile recomandă spălarea temeinică cu apă rece și, uneori, cu oțet sau bicarbonat. Acest aspect nu anulează beneficiile legumelor nespălate, dar impune o educație minimă a consumatorului. Unii fermieri au început să ofere instrucțiuni simple de curățare, incluse pe etichete biodegradabile sau afișate la tarabă. În piețele din Sibiu și Oradea, mai mulți producători au început să ofere mostre de legume crude însoțite de ghiduri scurte de spălare.

Cum se poziționează statul român: legislație, standarde și lacune
Legumele neambalate nu înseamnă absența reglementării – ba dimpotrivă. Există norme clare de igienă și trasabilitate, chiar dacă produsul nu e spălat sau pus în folie. Ordinul 111/2008 privind comercializarea produselor agroalimentare prevede etichetare minimă și trasabilitate chiar și în piețe. Dar aplicarea acestor reguli variază mult între orașe și între piețe. În multe locuri, micii producători nu oferă niciun document de proveniență, iar controalele DSP sunt rare. Aici statul pierde o ocazie: dacă ar sprijini fermierii cu formare minimă și sprijin logistic, ar putea întări această tendință benefică. Programele SRR (Sistemul de Recunoaștere a Responsabilității) sunt aproape inexistente în segmentul legumelor vrac. România poate învăța din Franța sau Italia, unde autoritățile locale certifică producătorii direcți și le oferă acces gratuit la spații în piețele centrale.

Ce urmează: proiecții pe termen scurt și lung pentru legumele neambalate
Tendința actuală nu e doar o modă, ci o mutație în comportamentul de consum. Specialiștii estimează că în următorii cinci ani, segmentul legumelor neambalate va crește constant cu 5–7% anual în România. Deci, creșterea va fi susținută de inflație și de presiunea pe preț – legumele vrac rămân mai ieftine. Pe termen lung, va conta și accesul la educație alimentară și implicarea comunităților locale. Proiectele de tip CSA (agricultură susținută de comunitate) vor deveni canale tot mai relevante pentru distribuirea legumelor nespălate, direct din grădini în orașe. Unele asociații de locatari din București au început deja parteneriate directe cu ferme din Ilfov, pe bază de abonament săptămânal. Există și potențial de export – produsele neambalate din România sunt apreciate în piețele din Germania sau Austria, unde cererea pentru legume bio și minimale e în creștere.
În spatele legumei nespălate stă o întreagă schimbare. E despre gust, despre încredere, despre revenirea la firesc. Nu e doar o chestiune de marketing, ci de alegere profundă – ce punem în farfurie și de unde vine. Cumpărătorii aleg legume cu urme de pământ pentru că simt că nu sunt păcăliți.