Cum schimbă Airbnb și alte platforme piața hotelieră din orașele mari din România

Platformele de tip Airbnb, Booking sau Vrbo au transformat profund modul în care românii călătoresc și aleg să se cazeze. În București, Cluj-Napoca, Brașov și Constanța, apartamentele de închiriat în regim hotelier au devenit o alternativă serioasă la hotelurile tradiționale. Fenomenul s-a extins odată cu digitalizarea turismului și cu apetitul crescut al turiștilor pentru experiențe mai autentice. Dacă în trecut turiștii căutau camere standardizate, astăzi preferă un spațiu personalizat, cu o notă locală. Proprietarii români au intuit rapid această schimbare și au început să transforme apartamentele personale în mici afaceri. Platformele online au făcut posibilă această trecere fără bariere birocratice majore. În orașele mari, randamentul acestor investiții este adesea mai mare decât închirierea pe termen lung. Totodată, sistemul de recenzii publice a schimbat complet relația dintre oaspeți și gazde.

 Hotelurile tradiționale, forțate să se reinventeze

Creșterea Airbnb și a altor platforme nu a fost lipsită de efecte asupra industriei hoteliere clasice. Hotelurile mici și pensiunile urbane au simțit primele presiunea scăderii gradului de ocupare. În București, multe unități independente au fost nevoite să-și regândească complet oferta, mizând pe servicii suplimentare precum mic dejun local, transport privat sau pachete tematice. Marile lanțuri hoteliere, în schimb, au încercat să răspundă prin modernizarea spațiilor și digitalizarea rezervărilor. Competiția cu Airbnb nu mai este doar una de preț, ci și de experiență. Clienții compară acum nu doar tarifele, ci și gradul de intimitate, designul interior și flexibilitatea. Unele hoteluri au început să închirieze camere prin aceleași platforme online, recunoscând astfel schimbarea pieței.

Impactul asupra pieței imobiliare urbane

În zonele centrale ale Clujului sau Brașovului, prețurile locuințelor au crescut semnificativ din cauza cererii de apartamente destinate cazării pe termen scurt. Proprietarii preferă să închirieze turiștilor, unde profitul lunar este dublu sau chiar triplu față de chiria clasică. Această dinamică a scos treptat de pe piață o parte din oferta pentru locuitorii permanenți. În cartierele istorice, multe apartamente s-au transformat în unități turistice, modificând structura socială a zonelor. Tinerii care lucrează în orașe mari se confruntă tot mai des cu chirii imposibil de susținut. Pe termen lung, acest dezechilibru poate accentua migrarea populației spre periferii. Autoritățile locale nu au intervenit încă decisiv, lăsând piața să se autoregleze.

Reglementări inexistente sau insuficiente

Deși unele orașe, precum Cluj-Napoca sau Oradea, au discutat despre necesitatea unui cadru clar, până în prezent nu există o legislație unitară. Proprietarii care închiriază pe termen scurt nu sunt supuși acelorași reguli ca hotelurile, deși desfășoară o activitate similară. În lipsa reglementărilor, mulți funcționează fără autorizații de turism, fără plata taxelor locale aferente și fără standarde minime de siguranță. Această zonă gri creează o concurență neloială față de operatorii autorizați. În același timp, statul pierde venituri din impozite și taxe de sejur. Unele voci din industrie cer o abordare echilibrată: nu interzicerea, ci înregistrarea simplificată a gazdelor și transparență fiscală

Beneficiile pentru turiști și călători

Pentru consumatori, apariția acestor platforme a fost o veste bună. Turiștii români și străini pot alege astăzi între mii de locuințe în toate marile orașe, de la garsoniere minimaliste până la apartamente cu vedere panoramică. Prețurile sunt mai flexibile decât în cazul hotelurilor, iar posibilitatea de a închiria pentru o singură noapte sau o săptămână oferă libertate. Mulți aleg Airbnb pentru confortul unei case – bucătărie proprie, living, balcon. Sistemul de evaluare a gazdelor și oaspeților a creat un climat de încredere, reducând riscul experiențelor neplăcute. De asemenea, mulți turiști simt că locuind într-un cartier rezidențial „trăiesc ca un localnic”, o tendință tot mai prezentă în turismul urban modern.

Riscurile ascunse pentru consumatori

Totuși, libertatea adusă de aceste platforme vine și cu vulnerabilități. Nu toate locuințele listate sunt conforme cu normele de siguranță, iar lipsa unei verificări stricte poate duce la incidente. În plus, sistemul de recenzii nu garantează mereu transparență totală – unele comentarii sunt șterse sau influențate. În caz de probleme, turiștii nu beneficiază de aceleași garanții legale ca în cazul hotelurilor. Cazurile de anulări de ultim moment sau de condiții diferite față de poze nu sunt rare. Mai mult, în unele orașe europene, infracțiunile comise în locuințe închiriate temporar au atras atenția autorităților. În România, deși fenomenul este încă limitat, lipsa controalelor preventive poate deveni o vulnerabilitate în timp.

Efectele economice locale

Airbnb și platformele similare nu aduc doar profit individual, ci și un impact mai amplu asupra economiei urbane. În multe cazuri, turiștii care stau în apartamente vizitează restaurante, cafenele și magazine de cartier, distribuind veniturile către afaceri locale. Acest model stimulează micro-economia urbană, mai ales în zone care nu erau turistice înainte. De exemplu, cartierele vechi din Brașov sau Sibiu s-au revigorat datorită afluxului de turiști cazați în locuințe private. Totodată, companiile de curățenie, spălătorii și furnizorii de servicii conexe au găsit o nișă stabilă. Pe de altă parte, există și efecte negative: creșterea chiriilor și transformarea unor cartiere rezidențiale în zone exclusiv turistice.

 Adaptarea autorităților locale

Primăriile marilor orașe românești se află într-un proces lent de înțelegere a fenomenului. Bucureștiul, de exemplu, nu are încă o bază de date clară a locuințelor închiriate pe termen scurt. Fără evidență, nu se pot colecta taxe corecte și nici aplica reguli de urbanism. În Cluj, autoritățile discută posibilitatea introducerii unui registru public al gazdelor, inspirat de modelul Lisabonei. În alte state europene, reglementările sunt deja stricte – Berlinul și Parisul limitează numărul de zile în care o locuință poate fi închiriată anual. România se află încă în faza de observație, dar presiunea economică va forța o decizie în următorii ani.

Obține o ofertă de credit pentru societatea ta, de până la 150 000$, în doar 48 de ore. Absolut gratuit.

Aplică aici!

Profilul gazdei moderne

Gazdele de astăzi nu mai sunt simple persoane care „dau în chirie un apartament”. Mulți tratează această activitate ca pe o afacere în toată regula, cu bugete de marketing, branding și servicii personalizate. În marile orașe, există chiar firme specializate care administrează în numele proprietarilor zeci de apartamente. Aceste companii se ocupă de curățenie, check-in automat și comunicare cu oaspeții, profesionalizând complet domeniul. Unele gazde oferă pachete de bun venit, tururi locale sau reduceri la restaurante partenere. Astfel, linia dintre „gazdă” și „hotelier” devine tot mai subțire.

 Rolul tehnologiei în revoluția cazărilor

Platformele de închiriere pe termen scurt nu ar fi putut exista fără inovația tehnologică. Algoritmii de potrivire, plățile securizate și interfața intuitivă au eliminat fricțiunile din procesul clasic de cazare. Astăzi, un turist poate rezerva un apartament în trei minute și poate verifica instant istoricul gazdei. Pentru proprietari, aplicațiile oferă statistici în timp real, rapoarte de performanță și sugestii de preț optim. De asemenea, inteligența artificială este folosită tot mai des pentru a gestiona mesaje automate sau pentru a ajusta tarifele în funcție de cerere. România urmează tendința globală, cu tot mai mulți proprietari care folosesc platforme integrate de management al rezervărilor.

Direcții de dezvoltare pentru industria hotelieră

Industria hotelieră românească are de ales între rezistență pasivă și adaptare activă. Unii jucători au înțeles că nu pot concura cu Airbnb doar prin tarife. Ei mizează pe servicii integrate: spații de muncă, evenimente tematice, aplicații mobile pentru clienți fideli. Hotelurile care vor reuși să supraviețuiască sunt cele care oferă valoare adăugată – nu doar un pat și un mic dejun. În paralel, tot mai multe unități explorează parteneriate cu platformele de cazare, pentru a-și promova camerele direct acolo unde caută publicul. Această colaborare între vechi și nou ar putea redefini turismul urban românesc.

Pentru antreprenorii români, fenomenul Airbnb rămâne o lecție valoroasă despre cum tehnologia poate răsturna ierarhii vechi. Piața hotelieră nu dispare, ci se reconfigurează. Tturismul viitorului nu va fi despre camere, ci despre experiențe – iar cine înțelege asta va conduce piața.