Veverita Aliona 
România a cunoscut o schimbare în ceea ce privește fluxurile de investiții străine directe, un fenomen care începe să ridice semne de întrebare pentru mediul de afaceri. Datele Băncii Naționale arată că, deși nivelul investițiilor străine directe a crescut în perioada 2015–2022, începând cu 2023 se observă o tendință de scădere. Această retragere nu este uniformă, dar se resimte mai ales în sectoarele cu valoare adăugată redusă, cum ar fi producția de bunuri de consum sau serviciile logistice. Motivele sunt complexe și țin de costuri mai mari cu forța de muncă, infrastructură limitată și instabilitate legislativă. În paralel, investitorii preferă piețe mai stabile sau cu stimulente fiscale mai consistente. Pentru IMM-uri, acest declin al capitalului străin înseamnă acces mai redus la finanțare și la parteneriate strategice. Fenomenul indică o reconfigurare a interesului capitalului extern, cu consecințe directe asupra ecosistemului antreprenorial local.
Legătura dintre investițiile străine și dezvoltarea IMM-urilor
Investițiile străine directe au reprezentat în ultimele două decenii un motor esențial pentru creșterea IMM-urilor din România. Prin prezența companiilor internaționale, multe întreprinderi mici au intrat în lanțuri de furnizori globali, obținând contracte stabile și know-how valoros. Accesul la tehnologii moderne și la standarde internaționale a stimulat creșterea competitivității. În lipsa acestor parteneriate, IMM-urile sunt constrânse să se bazeze pe resurse interne mai limitate și pe un consum local volatil. De asemenea, investițiile străine creează o presiune pozitivă pentru profesionalizarea afacerilor mici, obligându-le să respecte standarde de calitate și reglementări stricte. Atunci când capitalul străin se retrage sau se reduce, această presiune dispare și multe IMM-uri riscă să rămână blocate într-o zonă de stagnare.
Factorii economici care descurajează investițiile străine
Unul dintre motivele pentru care investițiile străine în România scad este creșterea costurilor operaționale, în special cele legate de energie și salarii. Pe de o parte, salariile mai mari au ridicat nivelul de trai, dar au diminuat atractivitatea pentru companiile care căutau forță de muncă ieftină. În același timp, infrastructura rutieră și feroviară rămâne deficitară, ceea ce descurajează logistică eficientă. De asemenea, modificările frecvente în legislația fiscală creează incertitudine, lucru care îi face pe investitori să caute stabilitate în alte țări din regiune. Bulgaria și Polonia, de exemplu, au politici mai predictibile și stimulente fiscale mai clare. Inflația ridicată și accesul scump la finanțare completează acest tablou descurajant. Pentru IMM-uri, efectele sunt indirecte, dar severe: lipsa unor parteneri internaționali reduce fluxurile de capital și contractele.
Efectul psihologic al retragerii capitalului străin
Dincolo de cifre și statistici, scăderea investițiilor străine creează un efect psihologic puternic asupra antreprenorilor locali. Mulți văd în retragerea capitalului un semnal de instabilitate economică și politică, ceea ce descurajează asumarea riscurilor. IMM-urile sunt, prin definiție, mai vulnerabile la lipsa de încredere și la incertitudine. O scădere a optimismului antreprenorial poate duce la reducerea investițiilor interne și la amânarea proiectelor de dezvoltare. De asemenea, băncile devin mai prudente în acordarea de credite atunci când percep un mediu economic mai puțin stabil. Această spirală negativă se autoalimentează, diminuând capacitatea IMM-urilor de a inova sau de a se extinde.
Impactul asupra pieței muncii și resurselor umane
Odată cu reducerea investițiilor străine, se schimbă și dinamica pieței muncii, ceea ce afectează direct IMM-urile. Companiile internaționale sunt mari angajatori și influențează standardele salariale și condițiile de muncă. Când acestea reduc activitatea sau nu mai deschid noi unități, oportunitățile pentru angajați scad. IMM-urile se confruntă cu un paradox: pe de o parte, există disponibilitate de forță de muncă, pe de altă parte, lipsa capitalului pentru extindere le împiedică să angajeze. În plus, lipsa de training și de programe de dezvoltare profesională venite prin multinaționale reduce calitatea resurselor umane. Pe termen lung, acest fenomen poate duce la stagnarea productivității și la o competiție mai dură pentru specialiștii bine pregătiți. De asemenea, migrația forței de muncă către alte țări devine mai atractivă atunci când oportunitățile locale se reduc.
IMM-urile și accesul la finanțare în lipsa capitalului străin
Una dintre cele mai mari provocări pentru IMM-uri în contextul scăderii investițiilor străine este accesul la finanțare. Investițiile externe aduc nu doar capital, ci și o validare a mediului economic, ceea ce încurajează băncile și fondurile locale să acorde credite. Când acest flux se diminuează, băncile devin mai reticente, percepând un risc mai mare. Dobânzile cresc și criteriile de eligibilitate devin mai stricte. Fondurile de investiții locale sunt limitate, iar programele guvernamentale de sprijin sunt adesea birocratice și greu accesibile. Astfel, multe IMM-uri ajung să funcționeze doar pe baza autofinanțării, ceea ce limitează semnificativ potențialul de creștere. În lipsa partenerilor străini, oportunitățile de cofinanțare și de participare la proiecte internaționale se reduc.
Reorientarea IMM-urilor către piețele interne
Scăderea capitalului străin îi obligă pe mulți antreprenori să se reorienteze spre piețele interne pentru a supraviețui. În lipsa contractelor cu companii multinaționale, IMM-urile caută clienți locali și încearcă să își diversifice portofoliul. Această adaptare aduce atât oportunități, cât și riscuri. Pe de o parte, piețele locale sunt mai accesibile și nu presupun standarde internaționale stricte. Pe de altă parte, acestea sunt limitate ca dimensiune și mai vulnerabile la schimbările de consum. IMM-urile care reușesc să creeze produse adaptate specificului românesc pot câștiga un avantaj competitiv. Totuși, lipsa expunerii la standardele globale poate duce la o scădere a calității și a inovației.
Posibile avantaje ale reducerii dependenței de capitalul străin
Deși scăderea investițiilor străine pare o veste negativă, există și o parte pozitivă: antreprenorii români sunt forțați să caute soluții locale. IMM-urile pot deveni mai autonome și mai puțin dependente de deciziile unor corporații internaționale. Acest context poate stimula apariția unor ecosisteme locale de afaceri, unde colaborările între firme românești devin mai frecvente. În lipsa capitalului extern, multe afaceri mici pot să se concentreze pe inovație și pe adaptarea la cerințele pieței interne. De asemenea, guvernul poate fi împins să dezvolte programe mai clare și mai eficiente pentru sprijinirea IMM-urilor. Un alt avantaj este reducerea riscului de relocare bruscă a companiilor mari, fenomen care a afectat alte economii dependente de capital străin.
Politici guvernamentale necesare pentru atragerea de capital
Pentru a opri declinul investițiilor străine, România are nevoie de politici guvernamentale consistente și predictibile. Stabilitatea fiscală este primul pas, deoarece investitorii fug de incertitudine. Programele de stimulente pentru sectoarele cu valoare adăugată mare, precum tehnologia sau energia verde, pot readuce interesul capitalului extern. De asemenea, simplificarea procedurilor birocratice este esențială, întrucât România rămâne una dintre țările unde deschiderea unei afaceri durează mai mult decât media europeană. O altă direcție este dezvoltarea infrastructurii, care reprezintă un factor decisiv pentru companiile ce depind de logistică. Sprijinirea IMM-urilor prin granturi, credite garantate și programe de internaționalizare ar putea compensa lipsa capitalului străin.
Rolul Uniunii Europene și al fondurilor nerambursabile
Programele europene de sprijin pentru digitalizare, tranziție verde și inovare pot substitui parțial lipsa capitalului extern. Totuși, accesarea acestor fonduri este încă dificilă pentru mulți antreprenori, din cauza birocrației și a lipsei de consultanță specializată. Uniunea Europeană promovează parteneriate transnaționale care pot compensa absența unor investitori privați. IMM-urile care reușesc să intre în astfel de rețele beneficiază de transfer de cunoștințe și acces la noi piețe. Pe termen lung, fondurile europene pot contribui la modernizarea infrastructurii și la crearea unui mediu mai atractiv pentru capitalul străin. Astfel, deși nu reprezintă o soluție completă, sprijinul european este un colac de salvare pentru multe afaceri mici.
Exemple din alte economii europene
Situația României nu este singulară, iar alte țări din regiune oferă lecții importante. Polonia, de exemplu, a reușit să își mențină atractivitatea pentru investitori prin politici fiscale stabile și printr-o infrastructură modernă. Ungaria a atras capital străin în industria auto prin pachete de stimulente foarte generoase. În contrast, Croația a pierdut investitori din cauza instabilității politice și a lipsei de reforme. Pentru IMM-urile din România, aceste exemple arată că politica guvernamentală și coerența administrativă pot face diferența. Un alt exemplu relevant este Cehia, care a reușit să transforme scăderea investițiilor în oportunitate prin dezvoltarea unor ecosisteme locale puternice de start-up-uri. Aceste experiențe arată că există căi alternative pentru a compensa lipsa capitalului străin.
IMM-urile vor trebui să devină mai inovatoare, să își caute piețe externe prin exporturi directe și să investească în digitalizare. Guvernul are obligația să creeze un cadru stabil și să faciliteze accesul la finanțare. Colaborările între firme locale pot genera ecosisteme puternice, capabile să concureze cu corporațiile internaționale. În același timp, România trebuie să își îmbunătățească imaginea ca destinație investițională prin campanii coerente și prin reforme administrative.
