Creditarea IFN-urilor explodează la 50 de miliarde de lei – cum va schimba acest fenomen piața financiară din România?
Veverita Aliona
5 min read
Instituțiile financiare nebancare (IFN) din România au înregistrat o creștere remarcabilă a creditării în 2023, atingând un nivel record de aproape 50 de miliarde de lei. Această evoluție, caracterizată de o creștere anuală de 13,9%, reflectă adaptabilitatea și expansiunea constantă a sectorului non-bancar pe o piață extrem de dinamică. Comparativ cu băncile tradiționale, IFN-urile au găsit o nișă esențială, orientându-se atât către companii, cât și către populație, însă cu o preferință marcată pentru companiile nefinanciare. Această performanță semnificativă subliniază potențialul acestui sector de a contribui la finanțarea economiei românești într-o perioadă de incertitudini financiare.
Finanțarea companiilor, pilonul portofoliului IFN
O pondere covârșitoare de 78% din totalul portofoliului de credite al IFN-urilor a fost dedicată finanțării companiilor nefinanciare, ceea ce evidențiază o creștere anuală robustă de 17%. Această concentrare semnalează încrederea sectorului non-bancar în piața corporativă din România, asigurând astfel resurse financiare companiilor ce caută soluții de finanțare alternative. Dezvoltarea IFN-urilor pe acest segment vine ca o soluție necesară pentru întreprinderile ce au nevoie de capital rapid, deseori accesat pentru finanțarea investițiilor și susținerea creșterii economice.
Creditele pentru populație: un avans mai moderat
Împrumuturile destinate populației reprezintă doar 21% din portofoliul total de credite al IFN-urilor, cu o creștere anuală de 5% în 2023, un ritm semnificativ mai lent comparativ cu cel al creditării companiilor. Această discrepanță poate fi explicată prin natura segmentului de consumatori, care este deseori mai prudent în accesarea creditelor nebancare datorită dobânzilor mai ridicate. Totuși, această creștere constantă reflectă o nevoie reală de acces la fonduri și flexibilitate, chiar dacă la un cost mai ridicat.
Dobânzile la creditele IFN: o realitate a pieței
Nivelul dobânzilor anuale efective (DAE) pentru creditele IFN este reglementat în România, stabilind limite clare în scopul protecției consumatorilor. Pentru creditele ipotecare, DAE nu poate depăși 16%, iar pentru creditele de consum plafonul este de 35%. Aceste măsuri urmăresc să asigure un echilibru între nevoile de finanțare ale populației și protejarea consumatorilor împotriva riscului de îndatorare excesivă. Cu toate acestea, diferențele de dobânzi între IFN-uri și bănci rămân un factor care influențează percepția consumatorilor față de creditele nebancare.
Moneda de creditare: predominanța leului
Aproape 89% dintre creditele acordate de IFN-uri populației sunt denominate în lei, restul fiind în euro și alte valute. Această structură reflectă tendința populației de a contracta credite în moneda națională, protejându-se astfel de riscurile asociate cursului valutar. În schimb, companiile nefinanciare manifestă o preferință pentru creditele în euro, în proporție de 82%, ceea ce indică o aliniere la fluxurile financiare internaționale și o deschidere către piețele externe.
Evoluția creditelor în euro și lei: diferențe semnificative
În comparație cu sfârșitul anului 2022, ponderea creditelor instituțiilor nebancare în euro acordate populației a crescut cu 19%, iar a celor în lei cu doar 4%. Această creștere a împrumuturilor în euro sugerează un interes mai mare al consumatorilor pentru împrumuturi internaționale, probabil influențat de perspectivele economice ale zonei euro. Pe de altă parte, rămâne o atenție constantă asupra creditării în lei, un segment care continuă să fie susținut de IFN-uri, dar într-un ritm mai lent.
Scadențele creditelor acordate companiilor: diversitate și stabilitate
Din totalul creditelor IFN acordate companiilor nefinanciare în euro, 58% au scadența între 1 și 5 ani, 21% depășind 5 ani, iar doar 4% au scadențe mai mici de un an. Această distribuție evidențiază faptul că IFN-urile adoptă o abordare echilibrată în creditarea companiilor, oferindu-le soluții de finanțare care să le susțină pe termen mediu și lung. Astfel, IFN-urile contribuie la stabilitatea companiilor prin evitarea concentrării pe credite cu scadențe foarte scurte, care pot afecta planificarea pe termen lung a acestora.
Rolul IFN-urilor de leasing financiar
Deși IFN-urile incluse în categoria de leasing financiar au reprezentat doar 2% din totalul împrumuturilor acordate, acestea joacă un rol esențial în finanțarea achizițiilor de echipamente și vehicule. Leasingul rămâne o opțiune importantă pentru companii, mai ales pentru acelea care au nevoie de acces rapid la bunuri de capital fără a investi resurse proprii masive. IFN-urile specializate pe leasing contribuie astfel la modernizarea sectoarelor industriale și comerciale din România.
Nivelul creditelor neperformante: o îmbunătățire notabilă
Rata creditelor neperformante înregistrată de IFN-uri a scăzut semnificativ în 2023, ajungând la 3,2%, o reducere impresionantă de 18,8 puncte procentuale față de 2022. Această îmbunătățire se datorează în principal creditelor acordate companiilor, unde rata performanței a scăzut la doar 2%. Această performanță este rezultatul unei gestionări prudente a riscurilor și a unei selecții riguroase a debitorilor, IFN-urile reușind să își consolideze portofoliul și să reducă riscurile asociate creditării.
Creditarea populației: niveluri de risc ridicate
În contrast, rata creditelor neperformante acordate populației rămâne ridicată, la 6,6%, comparativ cu doar 3,8% în cazul creditelor bancare. Această diferență subliniază vulnerabilitatea consumatorilor care accesează credite nebancare, deseori la dobânzi mai mari decât cele ale băncilor. Astfel, IFN-urile sunt chemate să îmbunătățească evaluarea riscului pentru creditele de consum, în special în cazul debitorilor cu profil de risc mai ridicate.
Reglementarea și impactul pe piața IFN
Reglementările tot mai stricte privind dobânzile și condițiile de acordare a creditelor nebancare în România au avut un impact semnificativ asupra IFN-urilor. Acestea se confruntă acum cu o nevoie crescută de transparență și responsabilitate față de consumatori, aspecte reglementate de normele impuse de autorități. Noile norme sunt menite să protejeze consumatorii, însă pot limita flexibilitatea IFN-urilor în stabilirea dobânzilor, reducându-le marjele de profit.
Impactul macroeconomic al IFN-urilor
Contribuția IFN-urilor la economia românească este semnificativă, oferind finanțare în special IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți în obținerea de credite bancare. În contextul în care băncile sunt deseori reticente în creditarea unor companii mici, IFN-urile se dovedesc a fi soluția accesibilă și flexibilă, susținând astfel dezvoltarea acestui segment vital al economiei. Totodată, creditele nebancare contribuie la diversificarea pieței financiare românești, adăugând o alternativă necesară în peisajul economic.
În următorii ani, sectorul IFN este așteptat să continue să crească, însă într-un ritm moderat, influențat de evoluțiile reglementare și de condițiile economice globale. Adaptarea la cerințele pieței, dar și la modificările legislative va fi esențială pentru succesul IFN-urilor. În contextul unei economii românești aflate în schimbare, IFN-urile își vor consolida rolul de finanțatori alternativi, aducând beneficii atât pentru companii, cât și pentru populație.
