Veverita Aliona 
Contabilitatea, odinioară o profesie sedentară, legată de un birou fizic, s-a transformat radical în ultimii ani, iar o nouă tipologie profesională prinde contur: contabilul remote, conectat digital cu zeci de firme din întreaga țară. În România, tot mai mulți contabili aleg să lucreze de acasă sau din coworking spaces, gestionând simultan portofolii de peste 30 de firme răspândite în mai multe județe. Un studiu realizat de CECCAR arată că peste 17.000 de contabili activi în România muncesc astăzi doar la distanță. Dintre aceștia, aproximativ 8% gestionează portofolii care depășesc 20 de companii, ceea ce indică o creștere a apetitului antreprenorial pentru externalizarea completă a serviciilor lor. În timp ce mulți clienți provin din zonele urbane mari – București, Cluj, Brașov –, nu este deloc neobișnuit ca un contabil din Suceava să țină evidența unei firme din Giurgiu sau din Caraș-Severin. Digitalizarea ANAF, implementarea SAF-T și e-Factura, alături de lucrul cu platformele cloud, au fost catalizatori esențiali pentru această nouă realitate. Astfel, contabilii nu mai sunt „ai biroului”, ci „ai remote”.
Cine sunt acești contabili și cum arată o zi din viața lor
În spatele a lucrului meticulos și al emailurilor cu termene limită stau oameni care muncesc zilnic cu responsabilități multiple, sincronizate între județe, orașe și industrii. Mulți dintre acești contabili au ales stilul de viață remote pentru a rămâne aproape de familie, pentru a evita naveta sau pentru a-și păstra profesia. Conform unei cercetări realizate de PwC România, 73% dintre contabilii care lucrează remote spun că productivitatea lor a crescut, iar 81% se declară mai mulțumiți de echilibrul muncă-viață personală. Însă realitatea este adesea presărată cu presiuni, termene imposibile și clienți care nu respectă fluxurile digitale, încă trimițând documente prin WhatsApp sau poze neclare de bonuri fiscale.
Cât se câștigă din contabilitate remote: diferențe mari, riscuri și oportunități
Veniturile unui contabil care lucrează de acasă pentru 30 de firme pot varia între 8.000 și 18.000 de lei net pe lună, în funcție de dimensiunea portofoliului, complexitatea clienților și numărul angajaților gestionați. Un raport publicat de Confederația Patronală a IMM-urilor în 2025 arată că, în medie, un contabil remote percepe între 300 și 900 de lei lunar pentru un SRL fără salariați și între 1.200 și 2.500 de lei pentru unul cu activitate intensivă și peste 10 angajați. Cei care activează ca PFA sau microîntreprindere suportă propriile taxe, dar pot deduce cheltuieli precum echipamentele IT, software-ul sau serviciile de cloud. Cu toate acestea, veniturile ridicate vin la pachet cu riscuri reale: lipsa concediilor plătite, instabilitatea contractelor, clienți care întârzie plățile sau cerințe în afara orelor de lucru.
Județele în care contabilii remote sunt cei mai căutați
Datele colectate de portalul de recrutare BestJobs arată că în 2024 cele mai multe anunțuri de angajare sau colaborare pentru contabili remote au venit din județele Cluj, Ilfov, Timiș, Iași și Constanța. Acestea sunt centre economice regionale în plină dezvoltare, care concentrează activități din IT, construcții, transport, agricultură de precizie și comerț digital. În același timp, firme din județe mai mici – precum Harghita, Bistrița-Năsăud sau Gorj – apelează tot mai des la contabili remote din alte județe, pentru că nu găsesc local specialiști bine pregătiți. Această migrație digitală a expertizei fiscale transformă complet harta contabilă a României. Dacă în urmă cu 10 ani majoritatea firmelor preferau un contabil “de-al locului”, astăzi criteriul decisiv este competența digitală și rapiditatea. În plus, contabilii care gestionează firme din mai multe județe ajung să înțeleagă subtilități regionale diferite – de la regulile agricole din Teleorman, până la contractele de leasing industrial din Prahova..
De ce aleg firmele din România contabili remote
Pentru patronii de IMM-uri din România, scoaterea contabilității către specialiști remote înseamnă mai mult decât o reducere de costuri. Este o decizie strategică menită să aducă expertiză diversificată, rapiditate în soluționarea problemelor și acces la know-how fiscal de ultimă generație. 62% dintre firmele care au apelat la contabili remote au declarat că activitatea lor a devenit mai eficientă. În medie, firmele economisesc până la 25% din costurile lunare prin colaborări externe față de angajarea unui contabil full-time. Un alt motiv frecvent invocat este lipsa resurselor umane locale, mai ales în județele slab dezvoltate. De asemenea, firmele în creștere rapidă preferă contabilii care vin cu soluții tehnologice, cum ar fi integrări între softuri contabile și platforme de e-commerce sau ERP.
Cum gestionează contabilii remote diferențele legislative și fiscale dintre județe
Deși România are un cadru legislativ fiscal unitar, aplicarea acestuia poate varia subtil în funcție de specificul regional, relațiile cu administrațiile fiscale locale și infrastructura digitală a instituțiilor. Contabilii care lucrează remote pentru firme din mai multe județe sunt nevoiți să navigheze zilnic prin nuanțe administrative diferite, să comunice cu multiple sedii ANAF și să adapteze proceduri în funcție de caz. Spre exemplu, în județele mai puțin digitalizate – cum sunt Mehedinți sau Călărași – trimiterea documentelor către autorități poate necesita timpi mai mari și chiar deplasări ocazionale ale antreprenorilor. În schimb, în județe precum Cluj sau Timiș, ANAF local oferă interfețe mai moderne și răspunde prompt solicitărilor digitale. Contabilii trebuie să țină cont și de particularitățile fiscale locale, cum ar fi taxele specifice unor domenii – de la redevențe pentru exploatarea resurselor naturale în Harghita, la subvențiile pentru IMM-uri în Iași.
Digitalizarea, colacul de salvare pentru contabilii distribuiți geografic
Fără digitalizare, munca acestor contabili care gestionează zeci de firme din județe diferite ar fi imposibilă. Tehnologia nu este doar un sprijin, ci un fundament operațional. Softurile contabile au devenit tot mai sofisticate, permițând integrarea directă cu ANAF, semnătura electronică, arhivarea digitală și generarea automată a rapoartelor. Platformele precum Zoom, Asana și Google Workspace sunt instrumente zi de zi în rutina contabilului remote. În 2025, peste 91% dintre contabilii activi la distanță în România utilizează sisteme de management al documentelor în cloud. Această digitalizare permite gestionarea simultană a documentelor de la zeci de clienți fără suprapuneri sau pierderi de informație. Automatizarea ajută inclusiv la evitarea greșelilor: alertele privind termenele fiscale, validările automate ale facturilor sau reconcilierea bancară se fac în timp real.
Provocările emoționale ale contabilității la distanță
Departe de a fi o simplă activitate birocratică, contabilitatea remote presupune un efort emoțional și cognitiv constant. Contabilii care jonglează cu 30 de firme din diverse colțuri ale țării se confruntă zilnic cu presiuni, așteptări contradictorii și, uneori, o izolare profesională profundă. Spre deosebire de colegii dintr-un birou clasic, ei nu au parte de interacțiuni directe, de schimburi informale sau de susținerea unei echipe vizibile. Faptul că interacțiunile sunt deseori impersonale – prin emailuri sau mesaje rapide – contribuie la epuizare. 61% dintre contabilii care lucrează remote raportează simptome de stres cronic și 38% acuză episoade de anxietate, cauzate de lipsa de recunoaștere și suprasolicitare.
Contabilii remote oferă nu doar servicii, ci și încredere, educație fiscală și consultanță strategică. Ei sunt, într-un mod aproape nevăzut, consilierii de criză ai unor firme care altfel ar fi copleșite de hățișul legislativ. Fiecare bilanț corect întocmit și fiecare declarație transmisă la timp contribuie nu doar la bunul mers al unei firme, ci la sănătatea generală a economiei românești.
