Veverita Aliona 
Tinerii din România folosesc telefonul mai des decât portofelul fizic, iar asta schimbă regulile jocului financiar. Un portofel digital nu mai e doar o aplicație: e o interfață de acces rapid la bani, la reduceri, la credite rapide și la stilul de viață dorit. Conform unui studiu, 63% dintre tinerii între 18-29 de ani folosesc cel puțin o aplicație fintech. E vorba de confort, dar și de controlul cheltuielilor în timp real. Plata la POS, transferurile între prieteni, investițiile automate în acțiuni devin gesturi zilnice. Diferența între aplicații vine din ergonomie, taxele ascunse și încrederea construită în timp. Pe scurt, portofelul digital nu e doar o opțiune cool, ci un instrument de bază în organizarea financiară a tinerilor. Iar cei care nu țin pasul cu el, rămân în afara ecosistemului digital. Într-un mediu economic instabil, tinerii aleg aplicația care le oferă cele mai multe funcționalități cu cele mai mici costuri. Preferințele se modifică rapid, dar trendul general e clar: tinerii se digitalizează complet.
Revolut: liderul incontestabil în preferințele tinerilor români
Revolut rămâne, de departe, portofelul digital cel mai utilizat de tinerii din România. Peste 3,2 milioane de români aveau cont Revolut în aprilie 2025, iar segmentul 18-34 ani reprezintă 67% dintre utilizatori. Aplicația combină un design intuitiv cu funcționalități clare: transferuri instant, conturi multiple, bugete automate, cashback, crypto și chiar investiții în aur. Tinerii aleg Revolut și pentru că nu percepe comisioane la transferurile în țară sau în UE. Faptul că poți trimite bani printr-un simplu număr de telefon, fără cod IBAN, e extrem de apreciat. La nivel urban, Revolut a devenit sinonim cu „portofelul smart”, iar în orașele universitare, e deja normă socială. E important și că Revolut a știut să comunice: campanii vizuale, limbaj relaxat, funcții de gamificare. Un alt motiv: încrederea în independența față de băncile clasice, percepute ca rigide sau greoaie. Tinerii apreciază transparența și notificările în timp real pentru fiecare cheltuială. Chiar dacă unele funcții sunt contra-cost, percepția generală e că „își merită banii”. Practic, Revolut e astăzi pentru generația Z ceea ce Visa era pentru părinții lor în anii 2000. Iar trendul nu dă semne de scădere.
Apple Pay și Google Pay: comoditate, dar fără atașament emoțional
Apple Pay și Google Pay sunt populare, dar nu dominante. Ele nu oferă un portofel complet, ci doar o metodă rapidă de a plăti cu cardul salvat. În România, peste 70% dintre plățile prin telefon în 2024 s-au realizat prin aceste două servicii. Totuși, tinerii nu dezvoltă o relație cu aceste platforme, ci cu cardul din spatele lor – de regulă unul Revolut sau ING. Apple Pay e limitat de ecosistemul Apple, ceea ce o face inaccesibilă pentru posesorii de Android, care în România sunt majoritari. Google Pay, deși util, nu are un brand solid și nu oferă funcționalități avansate. Pentru tineri, aceste opțiuni sunt utile, dar impersonale – un fel de shortcut, nu o alegere strategică. Nu oferă statistici financiare detaliate, bugete, sau posibilități de investiții. Fără bonusuri, fără cashback, fără personalizare. De aceea, sunt văzute mai degrabă ca un „serviciu tehnic”, nu ca un portofel real. În 2025, simpla posibilitate de a plăti cu telefonul nu mai e suficientă. Tinerii vor să vadă unde se duc banii, să aibă control, alerte, notificări, predicții.
George de la BCR: între bancă și aplicația de modul de viață
George e încercarea BCR de a prinde generația digitală, dar cu un picior încă în zona clasică. Cu peste 1,6 milioane de utilizatori în România, aplicația are funcționalități solide: plăți, economii, creditare online, asigurări. Ce atrage la George este stabilitatea și integrarea cu sistemul bancar românesc. Tinerii o folosesc frecvent pentru salarii, chirii sau facturi recurente. Dar George suferă la capitolul UX (designul experienței utilizatorului): prea multe meniuri, un limbaj prea corporatist, puțină libertate de personalizare. E considerată „portofelul pentru oameni serioși”, ceea ce nu e neapărat un compliment. Spre deosebire de Revolut, George nu are opțiuni pentru criptomonede, investiții directe în acțiuni sau portofolii tematice. Funcțiile de împărțire a cheltuielilor între prieteni lipsesc sau sunt greoaie.
BT Pay: încercarea timidă a băncilor de a fi digitale
BT Pay de la Banca Transilvania e utilizată în special de clienții existenți ai băncii, nu pentru că e mai bună, ci pentru că e „la îndemână”. Aplicația permite plăți rapide, transferuri între clienți BT, vizualizarea conturilor și autorizarea tranzacțiilor. Dar tinerii o folosesc mai mult din inerție decât din convingere. E percepută ca o soluție funcțională, dar fără suflet, fără funcții inovatoare. Lipsesc funcții atractive precum economisirea inteligentă, investițiile automate sau bani pe categorii. Designul este simplist, uneori rigid, iar viteza de răspuns a aplicației lasă de dorit pe anumite dispozitive Android. În 2025, BT Pay încearcă timid să se repoziționeze, cu campanii în social media și colaborări cu influenceri. Dar tinerii nu pot fi păcăliți de formă fără fond. BT Pay este „un portofel de bancă”, nu o extensie a personalității financiare a utilizatorului.
Raiffeisen Smart Mobile: corect, dar prea rigid pentru tineri
Aplicația Smart Mobile de la Raiffeisen oferă funcționalitățile de bază necesare, dar e departe de a fi un portofel digital în adevăratul sens. E folosită în special de clienții care au credit sau salariul la Raiffeisen, nu pentru beneficii directe, ci pentru obligații. Designul e funcțional, dar lipsit de personalitate, iar navigarea e uneori greoaie. Nu există o integrare clară cu servicii moderne – nu poți face investiții rapide, nu ai opțiuni de criptomonede, nu ai predicții automate de buget. Aplicația pare construită pentru nevoile unei generații anterioare, nu pentru nativii digitali. Nu oferă funcții sociale, cum ar fi împărțirea cheltuielilor sau gestiunea comună a bugetelor de grup. Tinerii o folosesc doar dacă sunt forțați de împrejurări, nu pentru că și-ar dori. Deși Raiffeisen a încercat să actualizeze aplicația, ritmul lent de adaptare la nevoile reale ale utilizatorilor o face irelevantă pentru o bună parte din tineri.
Tinerii și neîncrederea în băncile clasice
Un motiv-cheie pentru care tinerii aleg portofele digitale independente este lipsa de încredere în băncile clasice. Generațiile tinere nu au uitat scandalurile cu credite în franci elvețieni, comisioanele ascunse sau birocrația umilitoare. Mulți asociază băncile cu o relație de forță, nu de parteneriat. În schimb, aplicațiile ca Revolut sau Monese vin cu transparență, reacții rapide și un limbaj uman. Tinerii preferă să vadă exact cât au cheltuit pe cafea, transport sau abonamente, nu să piardă ore căutând extrase în format PDF. Portofelele digitale oferă sentimentul de autonomie: fiecare tranzacție e explicată, fiecare sumă e sub control. Băncile oferă siguranță, dar nu și flexibilitate. Pe termen lung, această ruptură de percepție riscă să devină ireparabilă. Încrederea nu mai vine din numărul de sucursale, ci din viteză, interfață și lipsa surprizelor neplăcute. Chiar și când aleg să rămână cu băncile clasice, tinerii o fac cu suspiciune și resemnare.
Monese și Wise: soluții pentru tinerii mobili
Pentru tinerii care călătoresc sau lucrează în afară, Monese și Wise sunt alternative foarte viabile. Ambele oferă conturi valută diferită, transferuri rapide și comisioane mici la conversii valutare. În special studenții Erasmus sau freelanceri internaționali preferă aceste aplicații pentru că oferă libertate și claritate. Wise, de exemplu, are una dintre cele mai bune rate de schimb din piață și permite păstrarea banilor în peste 50 de valute. Monese, pe de altă parte, e simplu de deschis și nu cere dovada de reședință – util mai ales pentru cei abia plecați. Deși în România nu sunt atât de răspândite ca Revolut, în rândul tinerilor „globali” sunt deja standard. Lipsa unor funcționalități avansate de economisire sau investiții le face mai puțin atractive pentru publicul larg. Dar în nișele lor funcționează perfect. Designul e simplu, rapid, fără reclame sau funcții inutile.
Funcționalitatea bate patriotismul digital
Tinerii români nu aleg aplicațiile în funcție de „origine”, ci de ce oferă concret. Încercările băncilor locale de a impune alternative autohtone s-au lovit de lipsa de inovație. Nu contează că o aplicație e „românească” dacă nu e mai bună, mai rapidă și mai transparentă. Generația Z are așteptări ridicate și zero toleranță la greșeli, comisioane neanunțate sau interfețe prost gândite. Portofelele digitale sunt evaluate după logică de produs tech, nu bancar. Nu poți concura cu Revolut doar printr-un brand patriotic și câteva reclame la TV. Tinerii vor ca aplicația să „funcționeze” imediat, fără tutoriale și fără apeluri. Patriotismul digital nu cântărește dacă experiența utilizatorului e slabă. Tocmai de aceea, eșecul unor proiecte românești vine din lipsa de adaptare reală la nevoile utilizatorilor, nu din lipsa de susținere. Tinerii aleg ce e mai bun pentru ei, nu ce e „corect”.
În ce direcție merg preferințele tinerilor?
Tendințele arată clar: portofelul digital devine centrul relației financiare. Tinerii nu mai vor să meargă la bancă, să stea la cozi, să sune sau să semneze formulare. Vor totul pe telefon – instant, fără complicații. Aplicațiile care integrează plăți, economii, investiții, asigurări și alerte financiare au cele mai mari șanse să rămână relevante. Tinerii preferă portofelele care învață din comportamentul lor și propun soluții proactive. De exemplu, alerte de cheltuieli mari, oferte personalizate sau sugestii de economisire. În viitor, e posibil ca portofelul digital să devină chiar un „asistent financiar” complet, bazat pe AI. Dar pentru asta, încrederea trebuie să rămână ridicată. Tinerii nu vor accepta compromisuri de securitate sau lipsa de transparență. Preferințele se duc spre aplicații flexibile, clare și dinamice.
Ce influențează decizia de alegere a unei aplicații
Decizia nu e întotdeauna rațională – contează și cine folosește aplicația în cercul social. Dacă toți prietenii tăi trimit bani prin Revolut, șansele să alegi altceva scad drastic. Contează și brandul – aplicațiile cu un ton relaxat, cu o comunicare prietenoasă câștigă mai ușor teren. Tinerii nu mai citesc broșuri sau comunicate seci – vor video-uri clare, exemple din viața reală, testimoniale autentice. Aplicațiile care nu comunică clar și constant pierd din vedere o generație întreagă. Pe de altă parte, taxele ascunse sau lipsa de suport tehnic distrug încrederea. Chiar și un singur incident de tip „banii au dispărut temporar” poate compromite complet o aplicație în ochii tinerilor. Contează și adaptarea la stilul de viață – cu ce aplicații pot plăti transportul, biletele la cinema, chiria sau să cumpere online.
În prezent, Revolut este portofelul digital preferat de tinerii români, fără concurență reală. Dar piața e diferităă, iar obiceiurile financiare se schimbă în funcție de context economic, reglementări și tehnologie. Băncile clasice pierd teren, dar au încă resurse și infrastructură pentru a inova – dacă o vor face sincer.
