Cât cheltuiesc românii de Paște în 2025: între tradiție și realitatea economică

Sărbătoarea Paștelui a devenit, în România, nu doar un moment spiritual, ci și un fenomen economic. În 2025, datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că peste 82% dintre români declară că alocă bugete speciale pentru această perioadă, reflectând un apetit de consum semnificativ. Față de anul precedent, cheltuielile medii pe gospodărie au crescut cu aproximativ 15%, atingând un prag de 1.250 de lei pentru masa festivă și alte cumpărături pascale. În marile orașe, această sumă depășește frecvent 1.800 de lei, în timp ce în mediul rural se învârte în jurul valorii de 900 de lei. De Paște este o ocazie pentru retaileri, producători locali și mari lanțuri de supermarketuri să își intensifice activitatea și să își majoreze vânzările. În spatele cozonacilor frumos împachetați și al iepurașilor de ciocolată, se află o întreagă dinamică economică, în care se intersectează tradiția și puterea de cumpărare. Spre deosebire de Crăciun, Paștele implică o pondere mai mare a produselor alimentare tradiționale, care sunt, în 2025, mai scumpe cu până la 22% decât în 2024. Acest context determină mulți români să își adapteze coșul de cumpărături, dar nu renunță la simbolurile mesei pascale. Dincolo de calculele reci ale economiei, sărbătoarea rămâne un liant social și familial profund înrădăcinat. Cheltuiala este, în acest caz, mai puțin o decizie rațională și mai mult o formă de continuitate culturală.

Coșul pascal în cifre: carne, ouă, cozonaci și vin
În 2025, coșul tradițional de Paște al unei familii românești include, în medie, 3 kg de carne de miel sau alternativă (curcan, pui, porc), 40 de ouă, 2 cozonaci, 2 sticle de vin și diverse legume și fructe de sezon. Prețul unui kilogram de carne de miel a atins pragul de 65 lei în piețele din București și Cluj, în timp ce ouăle se vând cu aproximativ 1,2 lei bucata în rețelele de retail. Cozonacul, produs fie artizanal, fie industrial, variază între 35 și 70 de lei, în funcție de gramaj și ingrediente, iar vinurile locale, de calitate medie, se situează în intervalul 30–50 lei pe sticlă. Pe lângă acestea, românii adaugă în coșul pascal sucuri, prăjituri, cafea și produse de patiserie, ridicând valoarea totală a cumpărăturilor alimentare. Datele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) arată că vânzările au crescut cu 18% în luna aprilie față de martie 2025. Segmentul de produse premium cunoaște, de asemenea, o creștere semnificativă, în special în orașele mari și în rândul familiilor cu venituri peste medie. Piața agroalimentară din România reușește să susțină o mare parte din aceste cereri, dar importurile rămân esențiale, mai ales pentru produse ambalate și dulciuri. În acest context, Paștele devine un barometru relevant pentru inflație, consum și tendințe de cumpărare.

Inflația și impactul asupra bugetelor pascale
Inflația anuală în martie 2025 a fost de 7,4%, potrivit BNR, cu un impact major asupra alimentelor de bază. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la ouă (+27%), carne (+19%) și produse lactate (+14%), ceea ce afectează direct cheltuielile pascale. Familiile cu venituri mici resimt cel mai acut aceste scumpiri, fiind nevoite să reducă din cantitate sau să aleagă produse mai ieftine. Asociația pentru Protecția Consumatorului arată că peste 40% dintre români declară că vor cumpăra mai puține produse în acest an față de anul trecut. În paralel, 20% afirmă că vor apela la credite de consum sau carduri de cumpărături pentru a susține bugetul sărbătorii. Acest tip de comportament economic evidențiază o vulnerabilitate majoră în rândul populației, unde tradiția învinge, de multe ori, realitatea financiară. Pe de altă parte, marile lanțuri de magazine încearcă să atenueze efectele inflației prin promoții și oferte speciale, dar acestea nu reușesc întotdeauna să acopere diferențele de preț. În acest climat economic tensionat, Paștele devine un test de echilibru între dorința de a păstra tradiția și nevoia de austeritate.

Piețele tradiționale versus supermarketuri: lupta pentru client
Piețele agroalimentare continuă să fie preferate de români pentru achiziția de carne proaspătă, ouă și verdețuri, în ciuda expansiunii rețelelor de retail. În 2025, peste 54% dintre cumpărători au declarat că vor achiziționa mielul de Paște din piețe, considerându-l mai proaspăt și mai sigur. Totodată, 38% optează pentru ouă de la țărani, în ciuda prețului ușor mai mare. Cu toate acestea, supermarketurile câștigă teren datorită comodității, orarului extins și ofertelor atractive. Promoțiile de tip “cumperi două, primești trei” sau reducerile la baxuri au atras mai ales familiile numeroase sau gospodăriile cu venituri medii. Diferențele de preț sunt vizibile: în supermarket, un cozonac clasic poate fi cumpărat cu 25 lei, în timp ce varianta artizanală din piață poate depăși 70 de lei. Această fragmentare a consumului indică o polarizare economică accentuată. În plus, autoritățile au intensificat controalele sanitar-veterinare în piețe și magazine, pentru a preveni vânzarea produselor contrafăcute sau alterate. Cu toate aceste diferențe, spiritul sărbătorii continuă să unească românii în jurul aceleiași mese, chiar dacă proveniența produselor variază tot mai mult.

Cadouri și decorațiuni pascale: între simbol și cheltuială
Pe lângă alimente, o parte importantă a bugetului pascal este direcționată către cadouri simbolice și decorațiuni de sezon. În 2025, românii alocă în medie 250 de lei pentru achiziția de cadouri pascale pentru copii, rude sau colegi. Cele mai cumpărate produse sunt iepurașii de ciocolată, jucăriile mici, cosmeticele și coșurile cadou, multe dintre ele vândute sub eticheta “produse românești”. Decorațiunile tematice – de la fețe de masă brodate la ouă decorative din lemn pictat manual – completează tabloul consumului pascal. Aproape 60% dintre gospodării investesc în aceste accesorii, fie pentru masa festivă, fie pentru a crea o atmosferă de sărbătoare acasă. Comercianții locali profită de această oportunitate și dezvoltă oferte creative, inclusiv în târgurile de sezon din marile orașe. În Cluj, Iași și Sibiu, vânzările din târgurile pascale au crescut cu peste 20% față de 2024. În același timp, magazinele de bricolaj raportează o creștere a vânzărilor de decorațiuni cu 17% în aprilie. Acest comportament de consum demonstrează nevoia oamenilor de frumos și stabilitate, chiar și în vremuri economice tensionate. Paștele devine astfel nu doar o investiție în mâncare, ci și în emoție, estetică și legături sociale.

Obține o ofertă de credit pentru societatea ta, de până la 150 000$, în doar 48 de ore. Absolut gratuit.

Aplică aici!

Turismul pascal: vacanțele de Paște în România și în afară
Tot mai mulți români aleg să îmbine tradiția cu relaxarea, optând pentru vacanțe pascale în țară sau în străinătate. În 2025, conform datelor ANAT, peste 140.000 de români și-au rezervat sejururi de Paște, majoritatea în zonele rurale din Bucovina, Maramureș și Transilvania. Pachetele turistice cu pensiune completă, mese festive și activități tematice au prețuri între 1.200 și 2.500 de lei de persoană. Destinațiile externe preferate rămân Grecia, Bulgaria și Italia, unde temperaturile ridicate și ofertele all-inclusive atrag familii cu copii sau cupluri tinere. Agențiile de turism au raportat o creștere de 23% față de anul precedent, semn că nevoia de evadare și reîncărcare spirituală e în creștere. În paralel, aplicațiile de rezervări online au înregistrat un trafic mai mare cu 35% în săptămâna dinaintea Paștelui. Românii caută din ce în ce mai mult experiențe autentice, în care să se bucure de mâncare tradițională, liniște și peisaje. Turismul pascal devine astfel o nișă economică profitabilă pentru pensiuni și mici antreprenori locali. Investițiile în infrastructura turistică rurală se dovedesc esențiale pentru dezvoltarea acestui segment. În final, fiecare vacanță de Paște devine o formă de consum inteligent, dar și o susținere directă a economiei locale.

Industria dulciurilor: o cursă dulce spre profit
Pentru producătorii de dulciuri, Paștele este cea mai importantă perioadă de vânzări după Crăciun. În 2025, cifra de afaceri a acestui segment este estimată la peste 380 milioane de lei, potrivit Patronatului Român din Industria Alimentară. Cele mai vândute produse sunt ouăle de ciocolată, figurinele tematice, cozonacii glazurați și bomboanele asortate. Producătorii locali încep să câștige teren în fața multinaționalelor, oferind rețete tradiționale, fără conservanți, ambalate creativ. Clienții preferă din ce în ce mai mult dulciurile artizanale, chiar dacă prețul lor este cu 30–50% mai mare. Vânzările online și livrările directe contribuie la extinderea acestui canal de distribuție. De remarcat este și implicarea influențatorilor culinari, care colaborează cu brandurile românești pentru a crea ediții limitate. Campaniile de marketing axate pe nostalgie, familie și bucurii simple funcționează perfect în acest context. În spatele unui ou de ciocolată cu fundiță se află o întreagă industrie care se reinventează cu fiecare sezon. Pentru mulți români, o masă pascală fără dulciuri este de neconceput – iar acest lucru se reflectă fidel în buget.

Cheltuieli în creștere pentru haine și înfrumusețare
Românii cheltuie, în medie, între 300 și 600 de lei pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și servicii de înfrumusețare înainte de Paște. În mediul urban, tinerii și femeile cu venituri medii spre mari sunt principalii consumatori de produse fashion cu tematică de primăvară. De asemenea, peste 70% dintre femeile din orașe mari declară că fac programări la coafor sau manichiură în săptămâna mare. Comercianții online oferă promoții speciale de Paște, în timp ce magazinele fizice organizează campanii de tip „cumperi mai mult, plătești mai puțin”. Pentru mulți, sărbătoarea devine o oportunitate de reînnoire personală și de exprimare prin stil. Psihologii economici subliniază faptul că aceste obiceiuri de consum sunt legate de nevoia de validare socială și de apartenență. În același timp, industria modei sezoniere profită de aceste trenduri și le transformă în profit. Paștele, așadar, nu este doar despre ouă și miel, ci și despre cum arătăm și cum ne simțim în mijlocul celor dragi. Investiția în estetică personală devine o formă de reconectare cu sine și cu comunitatea.

Impactul asupra micilor producători locali
Sărbătorile pascale sunt o gură de oxigen pentru producătorii locali din zonele rurale ale României. De la crescători de miei la brutari artizanali, aceștia cunosc o creștere a vânzărilor de până la 300% în săptămâna premergătoare Paștelui. Proiectele de tip “Produs în România” sau “Gust Autentic” au devenit tot mai populare, fiind sprijinite inclusiv de autoritățile locale. În 2025, peste 1.200 de mici producători sunt prezenți în târguri organizate în orașe mari precum București, Brașov, Oradea sau Constanța. Consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse cu trasabilitate clară și rețete tradiționale. Această renaștere a consumului local reprezintă o reacție firească la industrializarea excesivă și la inflația din retailul de masă. Mulți dintre ei folosesc platforme digitale simple pentru precomenzi și livrări, eliminând barierele clasice de distribuție. În acest context, Paștele devine o oportunitate de dezvoltare durabilă și o rampă de lansare pentru micii antreprenori. Economia circulară, bazată pe comunitate și sustenabilitate, își găsește în aceste sărbători o formă concretă de expresie.

Publicitatea pascală: simboluri, emoții și marketing
Campaniile publicitare de Paște sunt, în 2025, mai creative și mai sofisticate ca niciodată. De la spoturi TV cu familii tradiționale, până la influenceri care postează rețete de ouă umplute, totul este gândit pentru a declanșa emoție și cumpărare. Companiile investesc în medie între 50.000 și 250.000 de euro pentru campaniile pascale, potrivit estimărilor MediaFact. În centrul mesajului stau valorile familiei, autenticitatea și bucuria micilor gesturi. Produsele sunt promovate nu doar prin preț, ci și prin poveste, context și apartenență culturală. Retailerii mari au început să colaboreze cu creatori de conținut locali pentru a umaniza campaniile și a ajunge la consumatorul tânăr. În același timp, publicitatea digitală devine canalul preferat, cu un ROI mult mai eficient decât publicitatea tradițională. Emoția vinde, iar în preajma Paștelui, acest principiu este exploatat la maximum. Nu lipsesc nici campaniile CSR cu donații către cămine de bătrâni sau familii vulnerabile, menite să creeze un sentiment de implicare socială. Astfel, Paștele devine nu doar o sărbătoare, ci o strategie de marketing cu randament garantat.

Paștele poate fi citit și ca un indicator economic de încredere în viitor. Nivelul de consum în această perioadă reflectă mai mult decât obiceiuri – exprimă speranța, stabilitatea și disponibilitatea populației de a investi în momente de bucurie. În 2025, chiar dacă inflația persistă și puterea de cumpărare rămâne modestă, românii aleg să sărbătorească, să cheltuie și să dăruiască. Economiștii spun că dacă încrederea consumatorului se păstrează ridicată în perioade precum Paștele, atunci și perspectivele economice pe termen scurt sunt optimiste. De aceea, analiza cheltuielilor pascale nu este doar un exercițiu de contabilitate, ci un instrument real de înțelegere a societății. Paștele 2025 a demonstrat că românii știu să îmbine tradiția cu adaptarea, consumul cu emoția și planificarea cu generozitatea. Și poate că în aceste gesturi se află adevăratul sens al economiei: omul, în centrul ei.