Atelierele de gătit – o nouă tendință pentru restaurantele românești în 2025
Veverita Aliona
7 min read
Consumatorii români au început să manifeste un interes tot mai mare pentru experiențele culinare, nu doar pentru simpla servire a mesei. Atelierele de gătit organizate de restaurante nu mai sunt doar o curiozitate urbană, ci devin parte dintr-o strategie de business. Peste 42% dintre români spun că ar fi interesați să participe la cursuri de gătit organizate în restaurantele preferate. Pentru restaurante, această activitate înseamnă atât diversificarea veniturilor, cât și o legătură mai profundă cu publicul lor. Atelierele oferă ocazia fidelității clienților, atragerii unui public nou și repoziționării brandului într-un mod autentic. Restaurantele din orașe mari precum Cluj, Brașov sau București deja testează astfel de inițiative, mai ales în zilele cu trafic redus. Prin aceste ateliere, bucătarii-șefi devin ambasadori ai brandului și ai gastronomiei. În același timp, publicul capătă un sentiment de participare la viața restaurantului.
Costurile inițiale și planificarea atentă a unui atelier de gătit
Un atelier de gătit necesită o planificare și un buget clar definit, dar nu este inaccesibil pentru restaurantele mici sau mijlocii. Costurile variază între 1.500 și 3.000 lei per sesiune, în funcție de numărul de participanți, materiile prime și remunerarea personalului. Printre cheltuielile principale se numără ingredientele, echipamentele suplimentaree, promovarea evenimentului și eventuale licențe pentru muzică sau fotografie. În București, restaurantele care organizează ateliere de gătit percep o taxă între 150 și 250 lei per participant, ceea ce permite acoperirea costurilor și generarea unui profit net de aproximativ 20–30%. Succesul unui atelier nu stă însă doar în cifre, ci în capacitatea organizatorului de a crea o experiență atractivă. Dincolo de profit, aceste evenimente contribuie la consolidarea imaginii restaurantului ca spațiu cultural și educativ. Planificarea include stabilirea tematicii (bucătărie românească reinterpretată, deserturi de sezon, rețete vegane etc.), selecția rețetelor, logistica de pregătire și estimarea timpului.
Cum se transformă bucătarul-șef într-un educator
Una dintre cele mai puternice resurse într-un atelier de gătit este omul din spatele rețetelor – bucătarul-șef. Acesta nu mai este doar un profesionist în spatele ușilor închise, ci devine educator și povestitor. Interacțiunea directă cu participanții aduce un plus de umanitate și creează o punte emoțională între brand și public. Clienții vor să înțeleagă de ce folosim unt în loc de ulei, cum se caramelizează ceapa corect sau ce înseamnă „al dente” în practică. Rolul educatorului culinar presupune răbdare, carismă și capacitatea de a transmite informația pe înțelesul tuturor. Bucătarul trebuie să fie pregătit să răspundă la întrebări, să repete pași și să motiveze participanții, indiferent de nivelul lor de experiență.
Spațiul potrivit – adaptări inteligente ale bucătăriei și sălii de mese
Un obstacol frecvent invocat de restaurante este lipsa spațiului necesar pentru desfășurarea atelierelor de gătit. Însă acest obstacol poate fi depășit prin soluții creative și flexibile. Unele localuri utilizează insule mobile de gătit, pe roți, care pot fi mutate și adaptate rapid pentru nevoile unui atelier. În alte cazuri, spațiul terasei este transformat într-o zonă de gătit pe timp de vară, oferind o experiență unică și relaxată. Organizarea eficientă a spațiului presupune delimitarea clară a zonelor de lucru, siguranța participanților și acces facil la resurse precum apă, prize și ventilare. O investiție de aproximativ 5.000–8.000 lei poate transforma un colț de restaurant într-o zonă multifuncțională destinată atelierelor.
Promovarea atelierelor – de la afișă stradală la cea digitală
Succesul unui atelier de gătit începe cu promovarea lui, adaptată publicului țintă și canalelor eficiente de comunicare. Restaurantele care înțeleg comportamentul consumatorilor lor digitali reușesc să creeze evenimente sold-out în mai puțin de 72 de ore. În 2025, Instagram rămâne principalul canal de atracție pentru publicul urban activ, urmat de Facebook și TikTok, mai ales pentru generațiile mai tinere. Conținutul vizual – videoclipurile cu rețete și recenziile participanților – generează public online ridicat și sporesc încrederea. Offline, parteneriatele cu școli culinare, librării sau magazine de delicatese pot aduce un public nou și interesat. Afișele în locuri strategice completează vizibilitatea. Esențial este ca mesajul să fie clar, calendarul bine definit, iar înscrierea să fie ușoară – preferabil cu plată online.
Alegerea tematicii – între identitatea locală și tendințele internaționale
Tematica atelierului trebuie să reflecte atât specificul restaurantului, cât și așteptările publicului țintă. Restaurantele cu specific românesc pot opta pentru ateliere de reinterpretare a rețetelor tradiționale – cum se face plăcinta cu brânză cu ierburi locale. Pentru restaurantele cu specific internațional, alegerea unor rețete simple dar spectaculoase, precum paste proaspete, poate atrage un public dornic să învețe „altceva”. 63% dintre români preferă atelierele tematice de sezon, în care folosesc ingrediente locale – dovadă clară că bucătăria sezonieră poate fi un diferențiator competitiv. Un atelier prea complex poate obosi participanții, iar unul prea simplu poate genera impresia de superficialitate. Echilibrul se atinge prin testări interne, feedback din edițiile anterioare și colaborare între bucătar și organizator.
Parteneriate locale – ingrediente, vinuri și valoare adăugată
Atelierele de gătit sunt o oportunitate de a integra și promova producătorii locali, sporind valoarea percepută a experienței. Restaurantele pot colabora cu ferme urbane, brutării artizanale, crame din regiune sau magazine bio pentru a asigura ingrediente de calitate și o poveste autentică în spatele fiecărui preparat. Colaborările nu trebuie să fie doar comerciale, ci pot include și participări active – furnizorul de ulei presat la rece poate veni să povestească despre procesul de fabricație, somelierul poate face împerecherea vinurilor cu felurile gătite. Aceste detalii transformă un simplu curs de gătit într-o experiență educativă. Mai mult, restaurantele pot crea pachete personalizate, cu produse ale partenerilor – un coș cu ingrediente pentru gătit acasă sau un voucher.
Modele de monetizare – între experiență și valoarea reală
Monetizarea atelierelor nu trebuie să fie rigidă, ci adaptată valorii percepute de public și poziționării restaurantului. Pe lângă taxa standard per participant, restaurantele pot oferi pachete combinate (atelier + cină, atelier + degustare de vinuri), vouchere cadou sau abonamente pentru ateliere recurente. Restaurantele care își construiesc o bază de date cu participanții pot crea programe de fidelitate – la al patrulea atelier, primești unul gratuit, sau primești un produs artizanal. O altă sursă de venit este vânzarea produselor secundare: ustensile de bucătărie, cărți de rețete ale bucătarului, ingrediente artizanale folosite la atelier. Restaurantele pot monetiza și prin conținut digital – filmarea atelierelor, crearea de video online sau acces exclusiv la rețete video.
Personalul implicat – roluri clare pentru succesul atelierului
Organizarea unui atelier de gătit presupune o distribuire clară a responsabilităților între membrii echipei restaurantului. Nu este suficient ca un bucătar priceput să conducă atelierul; succesul depinde și de existența unui moderator atent, a unui asistent tehnic și a unui coordonator logistic. Bucătarul trebuie să aibă nu doar competențe culinare, ci și abilități pedagogice, răbdare și carismă pentru a susține interacțiunea cu publicul. Moderatorul poate fi chiar un chelner experimentat sau un colaborator extern, responsabil cu dinamizarea sesiunii, introducerea participanților și facilitarea întrebărilor. Asistentul culinar ajută la pregătirea ingredientelor și la rezolvarea rapidă a micilor incidente – lipsa unui aparat care nu funcționează. Coordonatorul logistic se asigură că totul este pregătit la timp, că mesele sunt aranjate corespunzător, iar participanții au tot ce le trebuie.
Beneficiile la aceste ateliere – reputație și poziționare pe piață
Atelierele de gătit contribuie la consolidarea poziției restaurantului în comunitate, dincolo de experiența culinară obișnuită. Restaurantele care organizează astfel de evenimente ajung să fie percepute ca spații educative, culturale și sociale. Participanții devin ambasadori informali ai brandului – își invită prietenii, distribuie experiențele pe rețelele sociale, revin pentru alte evenimente. Atelierele ajută și la extinderea rețelei de parteneri: școli, ONG-uri, firme private, instituții culturale. Restaurantele care oferă cursuri de gătit pentru copii sunt invitate ulterior să participe la evenimente educaționale sau comunitare. Pe plan intern, implicarea echipei în acest tip de proiecte stimulează coeziunea și creativitatea.
Restaurantele pot începe cu ediții-pilot, sponsorizări locale sau colaborări contra-promovare. Un alt risc este interesul al publicului – în funcție de sezon, agendă sau tematică. Aici intervine importanța construirii unei comunități și a unei baze de date cu clienți interesați. Probleme pot apărea și în timpul desfășurării: un participant nemulțumit, o defecțiune tehnică sau lipsa unor ingrediente. A avea un plan B, personal instruit și o atitudine calmă sunt importante.
