Veverita Aliona 
Micile ateliere de reparații pentru electrocasnice oferă un ajutor pragmatic și accesibil pentru gospodăriile din orașele României. În cartierele marilor orașe românești, aceste spații tehnice capătă din nou valoare, reînviind meserii care păreau date uitării. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2024 peste 38% dintre gospodăriile din mediul urban au apelat la un serviciu de reparații pentru electrocasnice mici. Fenomenul este alimentat de inflația care se ridică și de prețurile în creștere ale electrocasnicelor noi. În București, Cluj și Iași, cererea pentru servicii de reparații a crescut cu peste 22% față de anul precedent. Costul mediu pentru repararea unei mașini de cafea, a unui aspirator sau a unui fier de călcat variază între 40 și 120 lei, în funcție de piesele necesare. Atelierele de cartier se diferențiază prin apropiere, rapiditate și interacțiunea umană, oferind acest lucru care lipsește în centrele comerciale. Consumatorii români reîncep să descopere valoarea reparației, nu doar ca gest economic, ci și ca atitudine responsabilă. În multe cazuri, reparația durează doar câteva ore și prelungește viața produsului cu ani buni. Aceste mici afaceri devin tot mai mult niște puncte de sprijin în comunitățile urbane dens populate.
Economia circulară prinde rădăcini în orașele românești
Atelierele de reparații sunt lanțuri importante pentru orașele din România, contribuind direct la reducerea deșeurilor electronice. România a generat peste 200.000 de tone de deșeuri electrice și electronice în 2023, conform datelor Eurostat. Doar o treime a fost colectată în mod corect, restul ajungând în gropile de gunoi sau în fluxuri informale de reciclare. Atelierele de cartier devin o soluție bună pentru prelungirea duratei de viață a aparatelor de uz casnic. Proprietarii acestor ateliere lucrează tot mai frecvent cu platforme de reciclare sau magazine care oferă piese de schimb recuperate. Reparația nu mai este o soluție, ci este o alegere conștientă și informată. Consumatorii apreciază tot mai mult transparența procesului și explicațiile primite direct de la tehnician.
Profilul clientului român care repară
Clienții care apelează la atelierele de reparații sunt diferiți, dar majoritatea împărtășesc un scop comun: a economisi banii. Peste 61% dintre utilizatorii acestor servicii au între 35 și 60 de ani. Mulți provin din familii cu venituri medii, dar și tineri activi din alte generații încep să manifeste interes pentru reparații. Motivația lor variază de la responsabilitate ecologică până la nemulțumirea față de calitatea produselor noi. Interesant este faptul că 45% dintre respondenți declară că preferă atelierele mici în loc de centrele de reparații mai mari, din cauza timpului de așteptare redus și al relației directe cu tehnicianul. Clienții vor un diagnostic rapid, un preț corect și o explicație simplă a problemei. Relația de încredere se construiește adesea după prima intervenție reușită, ceea ce duce la fidelitate a clienților. Unii clienți revin chiar lunar, în special pentru aparate folosite intens, cum sunt mașinile de cafea sau mixerele.
Meseriași în reabilitare – drumul de la informal la afacere reglementată
Un aspect care devine mai important al acestei piețe în desfacere este profesionalismul meseriașilor și legalizarea activităților. Multe ateliere au pornit ca inițiative informale, uneori din garaje sau apartamente, dar timpul i-a forțat pe proprietari să se înregistreze fiscal. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în 2024 au fost înregistrate peste 2.100 de microîntreprinderi noi cu obiect de activitate „reparații de aparate electrocasnice” în România. Este un semn clar că micii reparatori încep să iasă din zona întunecată. Accesul la fonduri europene pentru afaceri mici și digitalizarea ANAF au încurajat această tranziție. În plus, reputația contează: un atelier înregistrat oferă bon fiscal, garanție scrisă și factură, elemente tot mai apreciate de clienți. Mulți dintre noii antreprenori sunt foști tehnicieni în fabrici sau service-uri mari, care preferă autonomia și flexibilitatea propriei afaceri.
Localizarea atelierelor – un avantaj competitiv esențial
Unul dintre cele mai mari atuuri ale atelierelor de cartier este apropierea fizică față de client. Într-un București în care timpul e tot mai prețios, să ai un atelier la 5 minute de mers pe jos face diferența. Mulți clienți ajung cu aparatul defect în sacoșă sau rucsac, iar posibilitatea de a discuta direct cu tehnicianul este extrem de importantă. Cartiere precum Militari, Titan sau Drumul Taberei au înregistrat o densitate crescută de astfel de ateliere în ultimii doi ani. Proximitatea înseamnă nu doar comoditate, ci și economie de bani și timp. Unele ateliere oferă chiar și servicii de preluare și livrare la domiciliu, contra unui tarif redus. În Cluj-Napoca, de exemplu, 15% dintre ateliere au implementat deja aplicații mobile prin care clienții pot programa intervenții.
Prețuri corecte și transparente – un criteriu decisiv pentru clienți
Unul dintre motivele pentru care atelierele de reparații pentru electrocasnice mici își atrag tot mai multă clientelă este politica de prețuri corecte și transparente. Clienții se confruntă frecvent cu situații în care un aparat ieftin de înlocuit nu justifică un drum la mall, un cost ridicat de service oficial și un termen de așteptare de două săptămâni. Atelierele din cartiere vin cu o soluție simplă: diagnostic gratuit sau simbolic (5-10 lei), deviz înainte de intervenție și garanție de până la 6 luni pentru piesele înlocuite. De multe ori, atelierul oferă alternative: reparație completă, doar remediere temporară sau vânzare de piese second-hand recondiționate. Prețurile flexibile permit și un grad de negociere, ceea ce lipsește în marile centre.
Problema resursei umane – o criză tăcută în spatele tejghelei
Deși cererea pentru reparații este în creștere, găsirea de personal calificat rămâne o provocare majoră pentru atelierele de cartier. Mulți dintre tehnicienii activi au trecut de 50 de ani și se plâng de lipsa unei generații tinere dispuse să învețe meseria. Sistemul educațional din România nu oferă rute profesionale suficiente pentru acest domeniu, iar liceele tehnologice sunt tot mai puțin frecventate. În plus, tinerii absolvenți sunt atrași de domenii IT, retail sau logistică, unde salariile și condițiile sunt mai bune. Proprietarii de ateliere afirmă că sunt dispuși să învețe tineri la locul de muncă, dar puțini sunt interesați. Lipsa formării duale și absența subvențiilor pentru meserii tehnice accentuează această criză. 74% dintre atelierele de reparații se confruntă cu dificultăți în recrutarea personalului. Unele afaceri de familie au început să atragă membri ai familiei în procesul de muncă, dar acest lucru nu este sustenabil pe termen lung.
Digitalizarea – între neîncredere și necesitate
Chiar dacă sunt percepute ca afaceri tradiționale, multe ateliere de reparații încep să adopte soluții digitale pentru a ține pasul cu vremurile. Platformele online de programare, paginile de Facebook sau chiar aplicațiile mobile sunt tot mai folosite pentru a comunica cu clienții. Totuși, digitalizarea rămâne un proces lent, blocat adesea de lipsa de competențe digitale a proprietarilor mai în vârstă. Mulți preferă încă telefonul și registrul clasic, dar recunosc că pierd clienți tineri care caută rapid informații online. Autoritățile locale sau camerele de comerț ar putea sprijini această tranziție prin cursuri gratuite de digitalizare pentru micii întreprinzători.
Relația atelierelor cu distribuitorii de piese – o ecuație de supraviețuire
Un atelier nu poate funcționa fără acces constant la piese de schimb, iar rețeaua de furnizori devine un element strategic. În România, o parte dintre piesele necesare sunt aduse din Polonia, Germania sau China, ceea ce implică timp și costuri. Întârzierile în aprovizionare pot amâna reparații și duce la pierderea clienților nerăbdători. Pentru a evita acest lucru, multe ateliere au început să colaboreze între ele, formând rețele informale de schimb de piese sau stocuri comune. De asemenea, magazinele online specializate în piese de schimb românești au crescut cu 28% în 2024, semn că cererea există și se diversifică. Unele ateliere colaborează și cu centre de reciclare, de unde recuperează piese funcționale din aparate defecte. Este o soluție practică și ecologică, mai ales pentru aparate vechi pentru care nu se mai fabrică piese originale. Provocarea apare însă la compatibilitatea pieselor și lipsa standardizării.
