Veverita Aliona 
În primele opt luni ale anului 2024, românii au demonstrat un interes sporit pentru accesarea de credite noi, atât pentru nevoi personale, cât și pentru dezvoltarea afacerilor. Conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), valoarea totală a creditelor noi acordate populației și companiilor a atins 114 miliarde de lei, cu 28% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Această creștere semnificativă reflectă atât o încredere sporită în stabilitatea sistemului bancar, cât și o nevoie constantă de finanțare din partea mediului privat. Într-o economie în dezvoltare, accesul la capital este esențial, iar băncile din România s-au dovedit a fi un partener strategic pentru populație și companii.
Creșterea ponderii împrumuturilor în lei
Un aspect interesant al evoluției creditării din 2024 este preponderența împrumuturilor acordate în moneda națională. Aproximativ 82,7% din creditele noi au fost acordate în lei, ceea ce indică o încredere crescută în stabilitatea monedei locale și o reducere a expunerii la riscurile valutare. Comparativ, doar 16,38% din credite au fost acordate în euro, iar 0,92% în dolari. Această dinamică reflectă și eforturile băncilor și ale autorităților de a susține o creditare sustenabilă, cu un risc redus pentru consumatori. Tendința de a lua împrumuturi în lei poate fi asociată și cu stabilitatea relativă a dobânzilor pentru moneda națională, făcând astfel creditele mai atractive pentru români.
Companiile românești și accesul la finanțare
În paralel cu creșterea creditării pentru populație, companiile din România au accesat credite în valoare de aproape 50 de miliarde de lei în aceeași perioadă. Această creștere a cererii de capital de lucru și investiții semnalează o revigorare a sectorului privat, unde accesul la credite bancare joacă un rol critic. Într-o economie dinamică, companiile au nevoie de finanțare pentru a inova, a extinde capacitățile de producție și a face față provocărilor pieței interne și internaționale. Băncile, la rândul lor, au demonstrat o deschidere mai mare pentru a susține mediul de afaceri, crescând astfel încrederea între cele două părți.
Indicatorii de stabilitate și solvabilitate ai băncilor
Sistemul bancar românesc se bucură de o poziție prudențială solidă, cu indicatori financiari care depășesc mediile europene. Indicatorul de solvabilitate al băncilor din România a ajuns la 24,05% în luna iunie 2024, un nivel de trei ori peste minimul cerut de reglementările internaționale. Această capitalizare puternică oferă băncilor o marjă semnificativă de manevră pentru a-și extinde activitatea de creditare fără a-și asuma riscuri majore. Pe lângă solvabilitate, indicatorii de lichiditate se situează la un nivel confortabil, asigurând băncilor capacitatea de a răspunde rapid oricăror fluctuații din piață.
Riscurile reduse de creditare și creșterea provizioanelor
Un alt factor care contribuie la stabilitatea sistemului bancar din România este gradul ridicat de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante. În martie 2024, acest grad a atins 65,94%, semnificativ peste media europeană de 42,3%. Această politică prudențială oferă o protecție suplimentară împotriva riscurilor asociate cu neplata creditelor și asigură o reziliență crescută a sectorului bancar. Rata creditelor neperformante în România a fost de 2,49% la jumătatea anului, apropiată de media europeană, însă nivelul ridicat al provizioanelor asigură o protecție adecvată împotriva eventualelor riscuri sistemice.
Evoluția creditului neguvernamental în 2024
Soldul total al creditului neguvernamental a ajuns la 407,89 miliarde de lei la finele lunii august 2024, o creștere susținută comparativ cu anii anteriori. Acest indicator include atât creditele noi acordate populației și companiilor, cât și rambursările și vânzările de credite. Creșterea soldului creditului neguvernamental reflectă o expansiune a activității economice și o încredere continuă în sistemul financiar. Cu toate acestea, băncile trebuie să monitorizeze îndeaproape riscurile asociate cu această expansiune, pentru a asigura o creditare sustenabilă și evitarea acumulării de riscuri excesive.
Rentabilitatea sistemului bancar din România
Din perspectiva rentabilității, băncile din România au obținut rezultate remarcabile în 2023, cu o rentabilitate a capitalurilor proprii (ROE) de 21,3%, dublu față de țări precum Polonia, unde acest indicator a fost de 9%. Aceste cifre reflectă un management eficient al resurselor și o profitabilitate solidă, însă ele trebuie analizate în contextul mai larg al economiei. Deși băncile raportează profituri ridicate, acestea nu sunt campioane în rentabilitate comparativ cu alte industrii din România. De exemplu, industrii precum cea energetică sau de retail pot oferi randamente superioare, ceea ce poate crea o percepție eronată asupra profitabilității sectorului bancar.
Provocările industriei bancare în comparație cu alte sectoare
Chiar dacă băncile au reușit să obțină rezultate financiare bune, rentabilitatea lor nu se ridică la nivelul altor industrii din România. De exemplu, industria energetică și cea a telecomunicațiilor oferă randamente mai mari investitorilor, ceea ce poate pune presiune pe băncile care încearcă să atragă capital. Această situație subliniază necesitatea ca băncile să găsească noi surse de creștere, fie prin diversificarea serviciilor, fie prin adaptarea la noile tendințe din tehnologie și digitalizare. În acest sens, inovațiile financiare, precum fintech-urile, pot reprezenta o oportunitate semnificativă pentru bănci.
Stabilitatea macroeconomică și impactul asupra creditării
Stabilitatea macroeconomică a României este un factor crucial care influențează evoluția creditării. Creșterea PIB-ului, stabilitatea cursului de schimb și scăderea inflației contribuie la un mediu favorabil pentru creșterea creditului neguvernamental. Totuși, băncile trebuie să fie precaute în ceea ce privește expunerea la riscurile externe, cum ar fi volatilitatea piețelor internaționale sau creșterea costurilor de finanțare. De asemenea, politicile guvernamentale și deciziile de reglementare ale BNR joacă un rol esențial în menținerea stabilității economice, ceea ce permite băncilor să continue să ofere credite în condiții avantajoase pentru clienți.
Războiul prețurilor și impactul asupra costurilor creditării
Un alt factor important care influențează creditarea este competiția intensă între bănci, care a dus la un război al prețurilor. Băncile încearcă să atragă clienți prin oferte de creditare cu dobânzi mai mici, însă acest lucru poate duce la scăderea profitabilității pe termen lung. Cu toate acestea, pentru consumatori și companii, acest război al prețurilor reprezintă un avantaj, oferind acces la finanțare mai ieftină. În același timp, băncile trebuie să fie atente să nu sacrifice prea mult din marjele de profit, deoarece acest lucru ar putea afecta capacitatea lor de a absorbi eventuale pierderi.
Perspectiva digitalizării în sectorul bancar
Digitalizarea joacă un rol din ce în ce mai important în industria bancară din România. Băncile au investit masiv în dezvoltarea platformelor online și a aplicațiilor mobile, facilitând accesul clienților la servicii financiare. Această tendință a fost accelerată de cerințele clienților pentru o experiență bancară simplificată și rapidă. Băncile care nu se adaptează rapid la noile cerințe riscă să piardă teren în fața competitorilor care au adoptat deja tehnologia. Pe termen lung, digitalizarea ar putea reduce semnificativ costurile operaționale ale băncilor și ar putea îmbunătăți rentabilitatea, oferind în același timp servicii mai accesibile și convenabile pentru clienți.
Cum influențează deciziile BNR creditarea
Politica monetară a BNR joacă un rol esențial în evoluția creditării în România. Deciziile băncii centrale privind ratele dobânzilor influențează direct costul creditării și disponibilitatea fondurilor pentru populație și companii. În 2024, BNR a menținut o politică monetară relativ stabilă, cu scopul de a controla inflația și de a susține creșterea economică. Cu toate acestea, băncile trebuie să fie pregătite să se adapteze rapid la orice modificare a politicii monetare, care ar putea afecta semnificativ costurile de finanțare și, implicit, apetitul pentru credite din partea clienților.
Un factor important care influențează gradul de accesare a creditelor în România este nivelul educației financiare a populației. Într-o economie complexă și în continuă schimbare, este esențial ca cetățenii să fie bine informați cu privire la produsele financiare disponibile și la riscurile asociate acestora. Băncile au început să investească mai mult în programe de educație financiară, cu scopul de a ajuta clienții să înțeleagă mai bine opțiunile de creditare și să ia decizii financiare responsabile. Pe termen lung, un nivel mai ridicat de educație financiară ar putea contribui la o creditare mai sănătoasă și la reducerea riscurilor asociate cu neplata creditelor.
