Prima jumătate a anului 2026 a adus o schimbare profundă în piața muncii din România, o schimbare care nu se vede doar în cifrele publicate de INS, ci și în modul în care companiile își construiesc bugetele, își ajustează strategiile de recrutare și își regândesc politicile de retenție. Salariul mediu net pe economie a ajuns în luna mai la 5.684 lei, conform INS, o creștere de 3,2% față de mai 2025, ceea ce reprezintă cea mai modestă evoluție anuală din ultimii ani, semnalând că majorările salariale nu reușesc să țină pasul cu inflația, care în iunie 2026 a fost de 10,4%. Această discrepanță între creșterea nominală a salariilor și inflație se traduce într-o scădere reală a puterii de cumpărare, chiar și în sectoarele unde salariile au crescut cel mai mult, iar angajații resimt presiunea în mod direct, prin costuri mai mari la utilități, chirii, servicii și produse de bază. În același timp, așteptările salariale ale angajaților au crescut accelerat, depășind cu 30% salariile, conform datelor eJobs, ceea ce indică o tensiune structurală între cererea și oferta de forță de muncă. În IT, diferența ajunge la 50%, semnalând că profesioniștii din domeniu își evaluează competențele la un nivel mult mai ridicat decât cel oferit de angajatori, iar acest decalaj creează presiune pe companii, care trebuie să găsească soluții pentru a rămâne competitive. În sectoarele tradiționale, precum comerțul sau industria alimentară, salariile mici sunt explicate prin structura pieței, prin numărul mare de joburi de intrare și prin productivitatea scăzută, iar companiile se confruntă cu fluctuație mare de personal, dificultăți în retenție și presiune constantă pe costuri.
IT&C: liderul absolut al salariilor mari, chiar și într-un an cu disponibilizări și consolidări
IT-ul rămâne domeniul cu cele mai mari salarii din România, chiar dacă 2026 a adus o scădere a volumului de angajări și chiar disponibilizări în unele companii de profil, semnalând o perioadă de consolidare în industrie. Media salarială netă înregistrată în primele 6 luni ale anului a fost de 8.000 lei, în creștere cu aproximativ 5% față de perioada similară a anului trecut, conform datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, iar această creștere moderată ascunde o realitate importantă: chiar și în perioade de restructurare, salariile din IT nu scad, pentru că sectorul nu este dependent de volum, ci de competențe rare, greu de înlocuit și extrem de căutate. Un arhitect software, un specialist în securitate cibernetică sau un inginer DevOps nu devine mai ieftin, competențele avansate devin mai valoroase în perioadele de restructurare, când companiile se concentrează pe eficiență, pe automatizare și pe proiecte cu impact ridicat. Diferența dintre salariile reale și așteptările candidaților este uriașă: 50%, cu o medie a așteptărilor de 11.993 lei net, ceea ce arată că profesioniștii din IT își evaluează competențele la un nivel mult mai ridicat decât cel oferit de angajatori, iar acest decalaj creează presiune pe companii, care trebuie să găsească soluții pentru a rămâne competitive.
Petrol și gaze: salarii mari, stabilitate și diferențe mici între așteptări și realitate
Sectorul petrol și gaze se menține pe locul al doilea în topul salariilor mari, cu o medie netă de 7.000 lei, conform datelor eJobs, iar spre deosebire de IT, aici diferența dintre salariile reale și așteptările candidaților este mică doar 29%, ceea ce indică un echilibru între cererea și oferta de forță de muncă. Angajații au așteptări realiste, iar companiile plătesc aproape la nivelul pieței, ceea ce reduce fluctuația de personal și menține stabilitatea sectorului, un element într-o industrie în care continuitatea operațională este critică. Salariile mari sunt justificate de responsabilitatea ridicată, de certificările obligatorii și de riscurile operaționale, iar companiile din petrol și gaze sunt obligate să investească constant în formare profesională, în siguranță și în tehnologii avansate, pentru a menține standardele ridicate ale industriei.
Cercetare și dezvoltare: salarii mari într-un sector mic, dar strategic pentru economia modernă
Cercetarea și dezvoltarea are o medie salarială netă de 6.800 lei, conform datelor eJobs, un nivel ridicat pentru un sector care nu angajează masiv, dar care are un rol strategic în economia modernă, fiind motorul inovării, al dezvoltării de produse noi și al competitivității pe termen lung. Salariile mari reflectă competențele rare, nivelul ridicat de educație și proiectele cu valoare adăugată mare, iar companiile din acest domeniu sunt obligate să investească în inovare, în granturi și în proiecte europene, pentru a rămâne competitive într-o piață globală în continuă schimbare. Pentru antreprenori, acest sector este relevant mai ales în contextul investițiilor în tehnologie, în digitalizare și în dezvoltarea de produse noi, iar salariile reflectă importanța strategică a cercetării în economia modernă, fiind un indicator al maturității economice și al capacității de inovare.
Construcții, inginerie, telecomunicații, audit și naval/aeronautic au salarii solide, dar cu presiune pe competențe
Aceste domenii au salarii nete de aproximativ 6.000-6.500 lei, conform datelor eJobs, și sunt unite de un element comun: deficitul de personal calificat, un deficit care pune presiune pe companii să plătească mai mult pentru a atrage și păstra oameni, ceea ce menține presiunea pe pachetele salariale. În construcții, presiunea vine din proiectele mari de infrastructură, care necesită ingineri, tehnicieni și specialiști în execuție, iar companiile se confruntă cu dificultăți în recrutarea de personal calificat. În telecom, digitalizarea accelerată și extinderea rețelelor de comunicații cresc cererea pentru specialiști, iar salariile reflectă această evoluție. În audit și consultanță, complexitatea reglementărilor și nevoia de expertiză tehnică mențin salariile la un nivel ridicat, iar companiile sunt obligate să investească în formare profesională pentru a rămâne competitive.
Asigurări, auto, juridic și bancar sunt diferențe mari între așteptări și realitate
În aceste sectoare, așteptările salariale ale candidaților sunt cu 40-42% mai mari decât salariile reale, conform datelor eJobs, ceea ce indică o tensiune în piață: candidații simt că valoarea muncii lor este mai mare decât nivelul salarial oferit, iar companiile sunt obligate să ajusteze pachetele salariale sau să ofere beneficii suplimentare pentru a atrage și păstra oameni. Pentru antreprenori, acest lucru înseamnă dificultăți în recrutare, presiune pe creșterea salariilor și nevoia de strategii de retenție mai sofisticate, într-o piață în care competențele sunt greu de găsit și ușor de pierdut.
Industria alimentară are salarii mici, dar cu diferențe între subdomenii
Industria alimentară are o medie salarială netă de 4.500 lei, conform datelor eJobs, iar salariile mici sunt explicate prin productivitatea scăzută, fluctuația mare de personal și numărul mare de joburi de intrare. Diferențele dintre subdomenii sunt mari, iar companiile sunt obligate să investească în tehnologie și în formare profesională pentru a crește productivitatea și, implicit, salariile. Pentru antreprenori, industria alimentară rămâne un domeniu accesibil, dar cu presiune pe costuri, iar investițiile în tehnologie sunt esențiale pentru a menține competitivitatea.
Salariile mari sunt în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, iar salariile mici sunt în sectoarele tradiționale, iar această polarizare nu este conjuncturală, ci structurală și va continua să se adâncească.

