Veverita Aliona 
Economia României trece printr-o perioadă mai grea de consolidare fiscală, iar acest proces pune pe frână consumul. Măsurile adoptate pentru reducerea deficitului cresc presiunea asupra mediului de afaceri și asupra populației. Salariile au crescut în termeni mai mici, dar sentimentul de siguranță economică nu a crescut odată cu ele. Oamenii simt că mediul economic devine mai rigid, mai puțin previzibil și mai puțin prietenos cu cheltuielile. Orice discuție despre tăieri bugetare sau ajustări fiscale intră direct în filtrul emoțional al consumatorilor. În astfel de momente, reacția firească este prudența. Gospodăriile aleg să reducă riscurile prin limitarea cumpărăturilor neesențiale. Chiar și companiile observă acest comportament, pentru că vânzările nu mai au dinamica obișnuită. Percepția că statul încearcă să repare dezechilibrele pe termen scurt prin creșteri de taxe amplifică neîncrederea. Chiar și cei cu salarii bune resimt că banii pleacă în mai multe direcții obligate.
Creșterea prețurilor consumă câștigurile salariale
Salariile au crescut, dar prețurile au crescut mai repede, iar asta se vede în fiecare coș de cumpărături. Majorarea TVA la cota generală și ajustările aplicate altor categorii au generat scumpiri în lanț. Producătorii și comercianții au transferat aceste costuri către populație. Puterea de cumpărare reală s-a micșorat fără să fie nevoie de statistici sofisticate pentru a demonstra acest lucru. Orice familie observă că aceeași sumă cumpără mai puține produse. De aici apare prima decizie: tăiem din ce nu ne trebuie neapărat. Multe gospodării renunță la produse premium sau la achiziții spontane. Chiar și cei cu venituri bune devin mai atenți la fiecare preț afișat. Inflația nu lovește doar coșul zilnic, ci și serviciile, de la întreținere până la activități recreative. Atâta timp cât prețurile cresc mai repede decât salariile, consumul va continua să scadă.
Dobânzile mari schimbă filosofia consumului
Nivelul ridicat al dobânzilor menține creditele scumpe și economiile atractive. Mulți români aleg să pună bani deoparte în loc să îi cheltuiască. Acest comportament are logică într-o perioadă în care incertitudinile economice sunt percepute ca fiind ridicate. Depozitele bancare aduc randamente mai vizibile decât în trecut, ceea ce încurajează economisirea. În schimb, ratele la credite rămân dificil de dus pentru multe gospodării. Asta duce la amânarea achizițiilor mari, precum electrocasnice, mobilă sau mașini. Familiile preferă să aștepte o perioadă cu dobânzi mai blânde. Chiar și cei care nu au credite simt presiunea: costurile de finanțare ale companiilor se duc în prețurile finale. Într-un climat ca acesta, consumul devine raționalizat. Dacă în anii anteriori creditul era o soluție pentru a acoperi golurile din buget, în 2025 el devine un ultim resort.
Măsurile fiscale transformă comportamentul de consum
Creșterea taxelor a schimbat modul în care se raportează populația la cheltuielile zilnice. TVA mai mare, accize ajustate și taxe suplimentare pentru anumite categorii creează presiune pe bugetul fiecărei familii. Aceste măsuri nu doar cresc direct costurile, ci transmit și un mesaj psihologic puternic. Când oamenii percep că statul strânge șurubul, își strâng și ei propriile șuruburi. Consecința imediată este tăierea cheltuielilor considerate inutile. Populația începe să prioritizeze nevoile esențiale. Comerțul resimte acest lucru imediat, pentru că produsele de impuls sunt primele sacrificate. Multe companii mici simt un recul în vânzări tocmai pentru că numărul achizițiilor mici, dar frecvente, scade. Într-un astfel de mediu fiscal, consumul se contractă chiar dacă veniturile cresc.
Scăderea încrederii schimbă totul
Încrederea consumatorilor este un indicator invizibil, dar esențial pentru dinamica economică. În 2025, acest indicator este mai jos decât în anii în care economia se simțea stabilă. Știrile legate de dezechilibre bugetare, negocieri de taxe și avertismente internaționale influențează comportamentul oamenilor. Oamenii cumpără cu încredere doar atunci când simt că viitorul este predictibil. Când acest sentiment lipsește, cumpără mai puțin. Fiecare român simte în felul lui o doză de nesiguranță: unii se tem de pierderea jobului, alții se tem de noi scumpiri. Chiar și cei cu venit stabil aleg să reducă riscurile. Neîncrederea este contagioasă: o simt și angajații, și antreprenorii, și comercianții. În lipsa ei, consumul se retrage, exact ca o reacție de apărare.
Ritmul economic lent limitează posibilitățile reale
Economia României nu este într-o fază de avans rapid, iar acest lucru se vede în toate sectoarele. O creștere economică modestă nu poate susține un consum puternic, indiferent de creșterile salariale. Fără un avans solid al producției, al investițiilor și al exporturilor, economia internă stagnează. Companiile devin mai prudente în investiții. Angajările sunt moderate. Bugetele de marketing sunt reduse. Toate aceste ajustări afectează consumul final. Într-un mediu în care economia nu accelerează, oamenii simt că trebuie să fie mai atenți. Consumatorii reduc ritmul, așteptând semnale clare că economia își revine.
Inegalitățile de venit fragmentează piața
Creșterea salariilor nu a fost uniformă în toate sectoarele. Unele categorii de angajați au avut majorări efectiv, în timp ce altele au rămas aproape pe loc. Această diferență afectează direct dinamica consumului. O parte din populație își permite mai multe achiziții, dar majoritatea simte o presiune tot mai mare pe buget. Inegalitatea reduce capacitatea generală de consum pentru că segmentul vulnerabil este mai numeros. Cei cu venituri mici sau medii sunt obligați să reducă achizițiile neesențiale. Această diferență se vede în retail, în servicii și în industria ospitalității. Un consum solid se bazează pe o clasă mijlocie puternică, iar aceasta este în prezent sub presiune.
Vulnerabilitățile macroeconomice amplifică neliniștea
România are un deficit bugetar ridicat și un deficit de cont curent care generează presiuni externe. Aceste vulnerabilități creează îngrijorare atât în rândul investitorilor, cât și în rândul populației. Când o economie funcționează cu două deficite mari, percepția de risc crește. Oamenii simt asta în discursul public, chiar dacă nu urmăresc în detaliu indicatorii economici. Percepția că țara funcționează „pe datorie” nu inspiră încredere. Asta duce la decizii mai prudente: economii mai mari, investiții personale mai reduse, consum mai temperat. Antreprenorii simt și ei acest climat și devin mai rezervați în extindere.
Costurile de energie împing bugetele în sus
Facturile la energie au devenit o parte mai grea din bugetul fiecărei familii. Chiar și cu anumite ajustări și plafonări, costurile sunt mai mari decât acum câțiva ani. Oamenii alocă mai mulți bani pentru electricitate, gaze și încălzire. Acest lucru lasă mai puțini bani pentru alte cheltuieli. Familiile reacționează natural și reduc consumul acolo unde se poate. Produsele neesențiale ies primele din coș. Serviciile recreative sunt amânate. Cheltuielile cu hainele, gadgeturile și vacanțele se reduc. Industria simte aceste schimbări de priorități.
Creditarea slabă limitează achizițiile mari
Băncile păstrează criterii riguroase pentru acordarea creditelor, iar acest lucru afectează direct consumul. Familiile nu mai pot accesa ușor finanțări pentru achiziții importante. Chiar și cei eligibili sunt mai reticenți din cauza dobânzilor ridicate. Lipsa creditului înseamnă lipsa instrumentelor de lărgire a consumului. În trecut, creditele alimentau vânzările de mașini, electrocasnice, mobilier și chiar servicii. Acum, aceste segmente se confruntă cu un public tot mai atent. Multe planuri personale sunt amânate pentru perioade mai stabile.
O schimbare în mentalitatea românilor
Consumatorii români nu mai cumpără în același fel în care cumpărau acum câțiva ani. Inflația, incertitudinea și politicile fiscale au schimbat filozofia cumpărării. Oamenii cântăresc mai mult, compară mai mult și prioritizează mai strict. Nu este vorba doar de prudență economică, ci de o reconfigurare a valorilor financiare. Familiile tind să pună pe primul loc stabilitatea pe termen lung. Reduc riscurile și evită obligațiile financiare. Această schimbare structurală afectează toate sectoarele. Chiar și brandurile puternice sunt nevoite să găsească noi modalități de a convinge consumatorul.
Pentru antreprenori, scăderea consumului este un semnal de adaptare, nu de renunțare. Mediul economic cere strategii mai prudente și mai inteligente. Companiile trebuie să-și optimizeze costurile fără să afecteze calitatea. Trebuie să ofere valoare reală, nu doar produse scumpe. Companiile trebuie să înțeleagă că publicul român este mai atent și mai calculat decât înainte. În același timp, există potențial de redresare: reducerea inflației, scăderea dobânzilor și stabilizarea fiscală pot readuce încrederea.
