Din 2026, SRL-ul nu mai e pentru oricine: capitalul social urcă la 8.000 lei
Veverita Aliona
7 min read
Începând cu 1 ianuarie 2026, capitalul social minim pentru societățile cu răspundere limitată din România va fi majorat la 8.000 de lei, față de nivelul simbolic de 200 de lei, cât este în prezent. Decizia marchează o schimbare importantă în politica de reglementare a mediului de afaceri și aduce consecințe directe pentru cei care intenționează să își înființeze o firmă. Pragul actual era unul pur formal, care permitea accesul facil la statutul juridic de SRL, fără o barieră financiară. În noua formulă, statul transmite un mesaj clar: antreprenoriatul nu mai este o zonă în care se intră fără un minim de resurse financiare proprii. Argumentul oficial este acela că firmele cu un capital mai mare inspiră mai multă încredere partenerilor și creditorilor. Totuși, această mutare schimbă echilibrul între accesibilitate și credibilitate. Mulți antreprenori aflați la început de drum vor fi nevoiți să își regândească planurile. Mai ales cei din zone cu investiții mici sau idei de business emergente vor simți presiunea acestui prag. Practic, bariera de intrare devine de 40 de ori mai mare decât în prezent.
De ce se consideră necesară creșterea capitalului social
Autoritățile justifică această măsură prin dorința de a întări disciplina financiară a companiilor. În forma actuală, mulți antreprenori înființau firme doar pentru a testa piața sau pentru a derula tranzacții ocazionale, fără intenția reală de a construi un business durabil. Creșterea capitalului social ar trebui să descurajeze aceste practici, impunând un filtru suplimentar de seriozitate. Totodată, un capital mai mare oferă un minim tampon în caz de dificultăți financiare, chiar dacă nu este suficient pentru a acoperi datorii semnificative. Oficialii mai invocă și practica europeană, unde în multe state capitalul social minim este mai ridicat decât cel din România. Această comparație este însă incompletă, deoarece există și țări care au eliminat complet pragurile. România alege astfel să meargă într-o direcție opusă liberalizării totale. În logica statului, cei care nu pot mobiliza 8.000 de lei pentru pornirea unei afaceri nu ar trebui să se aventureze în antreprenoriat.
Impactul imediat asupra startup-urilor și tinerilor antreprenori
Cei mai afectați de această schimbare vor fi tinerii care își doresc să testeze o idee de afacere cu resurse reduse. Mulți dintre ei nu dispun de capitaluri personale mari și se bazează pe un început modest, cu investiții minime. Pragul de 8.000 de lei poate părea rezonabil pentru o companie deja stabilită, dar este descurajant pentru un student, un angajat la început de carieră sau o persoană cu venituri modeste. În plus, nu vorbim doar de suma inițială, ci și de birocrația suplimentară legată de depunerea și blocarea temporară a banilor într-un cont bancar la momentul înființării firmei. Deși ulterior fondurile pot fi folosite în activitatea societății, bariera psihologică și financiară rămâne. Practic, acest pas va elimina o parte dintre startup-urile cu capital redus, care de multe ori aduceau idei inovatoare. Se va crea o selecție naturală în favoarea celor cu resurse mai consistente.
Diferențe de impact între domenii de activitate
Nu toate sectoarele economice vor fi afectate în egală măsură de această modificare legislativă. În domenii precum IT-ul, consultanța sau serviciile creative, costurile inițiale pot fi extrem de mici, iar succesul depinde mai degrabă de competențele fondatorilor decât de capitalul investit. Pentru aceste industrii, obligativitatea unui capital social ridicat nu aduce niciun beneficiu real, ci doar o piedică administrativă. În schimb, în sectoare unde oricum este nevoie de investiții substanțiale, cum ar fi construcțiile, producția sau comerțul, pragul de 8.000 de lei este aproape irelevant. Această diferență de impact poate distorsiona piața, favorizând domeniile tradiționale în defavoarea celor emergente.
Posibile efecte asupra numărului de firme noi
Statisticile arată că România are una dintre cele mai ridicate rate de înființare a firmelor noi din regiune, dar și o rată mare de dizolvare și radiere. Capitalul social de 200 de lei permitea oricui să testeze piața fără un risc financiar major. Odată cu majorarea pragului, este de așteptat ca numărul de firme nou înregistrate să scadă. Această scădere nu va însemna neapărat o creștere a calității mediului de afaceri, ci doar o limitare a accesului. În timp, ar putea apărea o stagnare a inițiativelor antreprenoriale mici și o polarizare mai accentuată între companiile mari și restul pieței. De asemenea, antreprenorii care nu vor putea constitui capitalul social cerut ar putea căuta soluții alternative, cum ar fi activitatea ca persoane fizice autorizate. Însă această variantă nu oferă aceleași avantaje juridice și de imagine ca un SRL.
Avantajele reale pentru firmele cu capital mai mare
Dincolo de dezavantaje, există și câteva posibile beneficii pentru firmele care vor reuși să își constituie capitalul social majorat. Un capital mai ridicat poate inspira mai multă încredere partenerilor de afaceri și băncilor. În relațiile comerciale, firmele cu un capital social mai mare sunt adesea percepute ca fiind mai solide și mai serioase. De asemenea, în cazul unor eventuale procese sau litigii comerciale, un capital social consistent poate funcționa ca un argument suplimentar în favoarea credibilității companiei. Pe piața muncii, firmele mai bine capitalizate pot fi privite cu mai mult respect de către potențialii angajați. În plus, pentru companiile care urmăresc să atragă investitori, un capital mai mare poate fi un semnal pozitiv.
Consecințele asupra mediului rural și orașelor mici
Un aspect adesea ignorat este impactul pe care această măsură îl va avea asupra antreprenoriatului din mediul rural și din orașele mici. Aici, resursele financiare disponibile sunt mai reduse, iar dorința de a porni o afacere este adesea motivată de necesitate, nu de oportunități speculative. Majorarea capitalului social va închide ușa multor inițiative locale, care ar fi putut aduce locuri de muncă și dezvoltare comunitară. În schimb, zonele urbane mari vor fi mai puțin afectate, deoarece accesul la finanțare și la rețele de sprijin este mai bun. Această diferență va accentua disparitățile economice între regiuni. România riscă să vadă o concentrare și mai mare a afacerilor în București și marile centre regionale, în timp ce zonele mai sărace vor rămâne în urmă.
Posibile efecte asupra pieței gri și a afacerilor nedeclarate
Un alt efect secundar al majorării capitalului social ar putea fi creșterea activităților economice informale. Mulți antreprenori care nu vor putea constitui capitalul cerut vor prefera să funcționeze fără a înființa o firmă, desfășurând activități nedeclarate. Aceasta înseamnă pierderi fiscale pentru stat și o concurență neloială pentru firmele înregistrate corect. În plus, lipsa cadrului juridic pentru aceste afaceri informale le face vulnerabile în fața abuzurilor și reduce protecția juridică a antreprenorilor. Practic, o măsură menită să întărească disciplina financiară poate genera efecte contrare. Economia subterană din România este deja semnificativă, iar acest tip de constrângeri administrative riscă să o alimenteze și mai mult.
Alternativa PFA și alte forme juridice mai accesibile
În fața acestei noi bariere, mulți antreprenori vor lua în calcul alternativa persoanei fizice autorizate sau a întreprinderii individuale. Aceste forme juridice presupun costuri mai mici de înființare și nu cer capital social. Totuși, ele vin cu dezavantaje clare, precum răspunderea nelimitată cu patrimoniul personal și dificultăți în atragerea de parteneri sau finanțări. Pentru afacerile mici, care se adresează piețelor locale, această soluție poate fi suficientă. Însă pentru cei care aspiră la dezvoltare pe termen lung și la parteneriate solide, statutul de SRL rămâne preferabil. Alegerea între un SRL cu pragul ridicat și o formă mai simplă de organizare va deveni o dilemă frecventă pentru antreprenori. Din păcate, în loc să simplifice și să stimuleze inițiativa, legislația adaugă o nouă complexitate în deciziile de început de drum.
Lecții din experiența altor state europene
Privind la alte state europene, se observă o diversitate de abordări privind capitalul social minim. În unele țări, cum ar fi Germania sau Austria, pragul este semnificativ, ceea ce conferă companiilor o imagine solidă încă de la început. În altele, precum Marea Britanie sau Franța, pragurile au fost reduse sau chiar eliminate pentru a stimula antreprenoriatul. România alege acum un drum mai apropiat de cel al statelor cu reguli stricte, dar fără să ofere în același timp infrastructura de sprijin pe care acestea o au. Diferența majoră este că în economiile dezvoltate, accesul la finanțare și programe de susținere a startup-urilor este mult mai bine pus la punct. Astfel, pragul ridicat nu descurajează inițiativele promițătoare, pentru că există mecanisme alternative de sprijin. În România, lipsa acestor mecanisme face ca bariera să fie resimțită mult mai dur.
Ce ar putea face antreprenorii pentru a se pregăti
În fața acestei schimbări, antreprenorii trebuie să își regândească planurile de înființare a unei firme. Cei care plănuiesc să înceapă o afacere în următorii doi ani ar putea lua în calcul înregistrarea companiei înainte de 2026, pentru a beneficia de pragul actual. Totuși, rămâne de văzut dacă legislația va impune ulterior o capitalizare suplimentară pentru firmele deja existente. În lipsa unor clarificări oficiale, aceasta este o zonă de incertitudine. O altă soluție este asocierea între mai mulți parteneri, care să contribuie împreună la constituirea capitalului. De asemenea, antreprenorii pot lua în calcul atragerea de finanțări externe, de la investitori privați sau prin microcredite.
Majorarea capitalului social minim la 8.000 de lei marchează un moment de cotitură pentru antreprenoriatul românesc. Măsura aduce beneficii de imagine și de disciplină financiară, dar ridică și bariere semnificative pentru micile afaceri. Pentru unii, va fi un semnal că trebuie să trateze mai serios planurile de business. Pentru alții, va fi o piedică greu de trecut, care îi va împinge spre alternative mai puțin favorabile.
