De ce merită IMM-urile verzi un impozit diferențiat – și cum ar putea arăta legea
Veverita Aliona
7 min read
În România, IMM-urile au câteva facilități fiscale, dar acestea sunt generale și rareori ating punctul sensibil: stimularea reală a inovației ecologice și digitale. În prezent, cota standard de impozit pe profit este 16 %, iar unele IMM-uri plătesc impozit pe venit, în funcție de cifra de afaceri. Niciuna dintre variante nu ține cont însă de investițiile în certificări verzi sau digitale. Pentru un antreprenor care vrea să implementeze un standard precum ISO, costurile pot urca ușor la câteva mii de euro, fără nicio compensație fiscală. În alte țări din UE, statul intervine cu reduceri de impozit ca semnal clar că sprijină astfel de demersuri. România încă ezită, deși Parlamentul European recomandă asemenea politici. O lege care să scadă impozitul pentru firmele ce investesc în certificări ar putea fi primul pas real spre o țară modernă. Ar fi și o dovadă că statul nu doar cere conformare, ci și răsplătește efortul antreprenorilor care joacă corect.
De ce e nevoie de stimulente dedicate, nu doar generale
IMM-urile formează peste 99 % din companiile din România, potrivit Eurostat, și sunt coloana vertebrală a economiei. Dar investițiile în certificări nu vin ușor, mai ales pentru firmele mici, unde fiecare leu contează. ISO 27001 (securitate digitală) sau ISO 14001 (mediu) nu sunt doar niște hârtii, ci procese, audituri, adaptări tehnologice. În lipsa unui sprijin concret, multe afaceri rămân în urmă. Dacă reducerea impozitului ar fi legată direct de certificările obținute, ar apărea un motiv palpabil pentru a intra în acest joc al standardelor internaționale. Exemple există: Ungaria acordă deduceri pentru investiții eco, iar rezultatele se văd în competitivitatea firmelor. Pentru România, o asemenea politică ar putea fi un impuls de modernizare, mai ales pentru firmele care altfel nu ar avea resursele să facă acest pas. Rezultatul? IMM-uri mai puternice, capabile să intre pe piețe externe și să joace de la egal la egal cu concurența.
Ce ar trebui să conțină o lege ca să fie cu adevărat utilă
O lege bună trebuie să fie clară: ce certificări sunt eligibile, cât timp se aplică reducerea și cine verifică respectarea standardelor. Ar putea fi vizate certificările ISO 14001, ISO 50001 (eficiență energetică), ISO 27001 sau altele recunoscute internațional. Reducerea ar putea fi valabilă doi ani de la obținerea certificatului, cu posibilitate de reînnoire după un nou audit. Cota redusă ar putea fi fixă, de exemplu 10 % în loc de 16 %, sau proporțională cu investiția în certificare. Important este ca aplicarea să fie condiționată de documente clare, audit independent și criterii transparente. Lista certificărilor ar trebui actualizată anual, pe baza priorităților economice și de mediu ale țării. Ministerele Mediului și Digitalizării ar trebui să colaboreze pentru un cadru comun, nu să lucreze separat. Astfel, antreprenorii ar ști exact ce au de făcut și ce primesc în schimb, fără zone gri.
Ce înseamnă asta pentru buget și pentru antreprenori
Da, în primă fază, bugetul de stat ar încasa mai puțin de la aceste IMM-uri. Dacă 1 000 de firme ar beneficia de o scădere de impozit de la 16 % la 10 %, pierderea ar fi de câteva milioane de lei anual. Dar aici intervine efectul de domino: firmele certificate devin mai productive, cresc exporturile și plătesc mai mult TVA și contribuții salariale. Un studiu din 2024 arată că firmele cu certificări ISO generează cu 15 % mai multă valoare adăugată decât cele fără. În plus, certificările le fac eligibile pentru mai multe fonduri europene, atrăgând astfel bani suplimentari în economie. E un tip de investiție fiscală pe care statul îl poate recupera indirect, prin activitate economică sporită. Asta înseamnă că reducerea nu e un cadou, ci un pariu pe performanță.
Lecția din Ungaria și ce am putea adapta
Ungaria a introdus în 2022 deduceri fiscale pentru certificări ecologice, iar în doar un an numărul IMM-urilor certificate ISO 14001 a crescut cu 30 %. Statul a cerut dovezi clare și a legat reducerea de respectarea continuă a standardului. Rezultatul? O rețea de firme mai competitive și mai integrate pe piața europeană. România ar putea merge mai departe, adăugând componenta digitală la acest tip de stimulent. Astfel, o firmă ar putea beneficia de reducere fie pentru certificare verde, fie pentru una digitală, fie pentru ambele. Adaptarea trebuie să țină cont de capacitatea administrativă a statului, pentru ca verificările să fie rapide și corecte. Practic, luăm un model testat și îl ajustăm la realitatea locală.
Cum ar schimba acest lucru piața internă pe termen lung
Un IMM certificat joacă într-o ligă diferită. Are acces mai ușor la licitații, este preferat de clienți atenți la sustenabilitate și inspiră mai multă încredere partenerilor. Dacă tot mai multe firme intră în această zonă, piața internă devine mai matură și mai conectată la standardele europene. Certificările digitale cresc securitatea cibernetică, reduc riscurile și sporesc eficiența internă. Cele ecologice ajută la reducerea consumului de resurse și a costurilor. În timp, aceste avantaje devin vizibile nu doar în cifre, ci și în reputația firmelor românești. Și reputația contează mult când vrei să vinzi la export sau să atragi investitori.
Riscurile și cum să le ținem sub control
Există riscul ca unele firme să ia certificările doar pe hârtie, pentru a prinde reducerea fiscală. De aceea, e nevoie de audituri independente, verificări la fața locului și sancțiuni clare pentru fals. Alt risc: firmele din zone mai bogate să aibă acces mai ușor la certificări, în timp ce cele din zonele mai sărace rămân pe dinafară. Aici, soluția ar fi un bonus fiscal suplimentar pentru companiile din regiuni mai puțin dezvoltate. În plus, pentru firmele foarte mici, costul certificării poate fi o barieră – statul ar putea acoperi o parte din cheltuieli prin granturi sau vouchere. Cu reguli clare și sprijin echitabil, mecanismul rămâne corect și eficient.
Cum ar putea fi pusă în practică legea
ANAF și Ministerul Finanțelor ar trebui să creeze o procedură simplă: firmă certificată, cod special în declarația fiscală, documente încărcate online. Sistemul ar valida automat dacă certificarea e eligibilă și ar aplica reducerea. Raportările anuale ar arăta câte firme au beneficiat, ce tip de certificări au obținut și care a fost impactul economic. Aceste date ar ajuta guvernul să ajusteze mecanismul dacă e nevoie. Camerele de comerț și asociațiile de IMM-uri ar putea să sprijine antreprenorii cu informații și consultanță. Important e să fie simplu, transparent și rapid, nu o nouă povară birocratică.
Cum ar reacționa mediul de afaceri
Majoritatea antreprenorilor ar saluta o astfel de inițiativă. Pentru cei care deja investesc în tehnologii durabile și securitate digitală, ar fi o confirmare că sunt pe drumul bun. Pentru alții, ar fi impulsul de care aveau nevoie să facă pasul către certificări. Consultanții fiscali, firmele de audit și companiile de certificare ar avea mai multă activitate, ceea ce creează un efect pozitiv și pentru aceste sectoare. Sigur, vor fi și sceptici care se tem de birocrație sau de aplicarea incorectă. De aceea, comunicarea și claritatea regulilor vor face diferența între succes și eșec.
Posibile efecte asupra politicilor publice
Odată introdus acest mecanism, e posibil să vedem extinderea lui către alte domenii: agricultură inteligentă, energie regenerabilă sau producție industrială verde. Guvernul ar transmite un semnal puternic investitorilor că România sprijină activ transformarea economică. Dacă rezultatele se văd în creșterea PIB-ului, exporturilor sau ocupării forței de muncă, această politică ar putea deveni un exemplu regional. În schimb, dacă monitorizarea e slabă și apar abuzuri, credibilitatea măsurii se pierde. De aceea, transparența și evaluarea constantă trebuie să fie părți integrante ale procesului.
Calendarul realist al implementării
Dacă proiectul ar intra în Parlament la final de 2025, cu vot și promulgare până în decembrie, primele reduceri ar putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2026. În primele luni, s-ar organiza campanii de informare și s-ar pregăti platformele online pentru înscriere. În 2026 și 2027, s-ar colecta primele date și s-ar face audituri de verificare. În 2028, un raport complet ar arăta impactul real asupra bugetului și economiei. Dacă rezultatele sunt bune, legea ar putea fi extinsă sau ajustată. Această abordare graduală permite corectarea din mers și evită surprizele neplăcute.
Reducerea impozitului pentru IMM-urile care obțin certificări verzi sau digitale nu e doar o idee frumoasă, ci o măsură practică, cu efecte clare. Ajută firmele să fie mai competitive, încurajează investițiile inteligente și crește reputația economiei românești. Statul câștigă peviitor, iar antreprenorii primesc un motiv să investească în calitate și sustenabilitate. Condiția e ca toată lumea să trateze mecanismul cu seriozitate: politici corecte, antreprenori responsabili și verificări reale. Dacă facem asta, nu vorbim doar despre o lege, ci despre o schimbare de mentalitate în modul în care ne dezvoltăm afacerile.
