Parteneriate locale școli profesionale–IMM-uri: oportunitate reală sau risc ascuns?
Veverita Aliona
6 min read
În România ultimilor ani, parteneriatele între școlile profesionale și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) capătă o greutate tot mai mare, pe fondul deficitului de forță de muncă calificată. Potrivit unui raport, peste 61% dintre IMM-urile au declarat că întâmpină dificultăți în recrutarea de personal calificat, mai ales în domenii tehnice. Sistemul de învățământ profesional este chemat astfel să devină nu doar un furnizor de educație, ci și un partener de încredere pentru mediul de afaceri local. Această apropiere nu este doar o soluție de conjunctură, ci una strategică, care poate corecta dezechilibre structurale majore din piața muncii. IMM-urile, mai flexibile și mai ancorate în nevoile comunității, pot oferi stagii de practică relevante, echipamente moderne și mentorat direct, în timp ce școlile contribuie cu formarea teoretică și sprijin educațional. Astfel, se creează un circuit de competențe adaptate realităților economice locale, nu unor idealuri abstracte. În loc să aștepte reforme centralizate, aceste parteneriate valorifică resursa imediată: colaborarea directă, aplicată. Dincolo de beneficii, însă, aceste alianțe implică și riscuri, mai ales dacă nu sunt bine reglementate sau dacă IMM-urile nu au capacitate reală de formare. Întrebarea care planează asupra acestor parteneriate este dacă ele pot genera schimbare sistemică sau rămân doar inițiative izolate cu rezultate inegale.
Modelul dual – lecții învățate și provocări în aplicarea sa la scară locală
Un exemplu în această discuție este sistemul de învățământ profesional dual, introdus oficial în România în 2017, dar aplicat cu diferențe între județe. Multe IMM-uri, în special din zonele rurale sau din orașele mici, ezită să intre în astfel de parteneriate din lipsă de resurse sau de încredere în eficiența sistemului. 42% dintre antreprenorii locali afirmau că nu cunosc suficiente detalii despre cum pot colabora cu școlile profesionale. Lipsa de transparență, birocrația și o comunicare slabă între instituții creează blocaje încă din faza începătoare. Mai mult, există diferențe între județe: în Brașov sau Sibiu, unde există tradiție industrială și sprijin din partea autorităților locale, aceste parteneriate funcționează corect, dar în județe precum Vaslui sau Teleorman sunt aproape inexistente. Această inegalitate regională reduce șansele ca modelul dual să devină un standard național. Fără politici clare și bugete alocate pentru sprijinirea IMM-urilor implicate, școlile riscă să transforme parteneriatele în simple formalități.
Avantajele concrete pentru IMM-uri: recrutare, adaptare
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, unul dintre cele mai importante beneficii ale parteneriatului cu o școală profesională este accesul direct la o forță de muncă tânără, instruită specific pentru nevoile lor. Costurile de recrutare și integrare scad atunci când elevii care au făcut practică într-o firmă revin ulterior ca angajați. Mai mult, companiile pot influența parțial conținutul formării practice, oferind astfel instruire personalizată pe echipamentele și procesele lor. IMM-urile care participă la astfel de parteneriate înregistrează o scădere medie cu 17% a costurilor de formare pentru noii angajați. Totodată, fidelitatea crește: tinerii care se simt sprijiniți și înțeleși profesional încă din perioada de practică tind să rămână mai mult timp în cadrul companiei. În unele cazuri, firmele oferă burse sau alte forme de sprijin financiar elevilor, ceea ce le conferă un avantaj competitiv în atragerea celor mai motivați candidați. Aceste relații contribuie și la o mai bună reputație locală a IMM-urilor, care devin astfel actori activi în comunitate, nu doar angajatori. Cu toate acestea, implicarea presupune și resurse: echipamente, timp alocat mentoratului și personal instruit pentru supervizare. Unele IMM-uri, mai ales cele cu un singur administrator, se tem că nu pot susține acest efort.
Școlile profesionale și reconectarea cu economia locală
De partea cealaltă, pentru școlile profesionale, aceste parteneriate sunt o gură de oxigen într-un sistem adesea izolat de realitate. Profesorii câștigă acces la exemple concrete, care fac lecțiile mai aplicate și relevante, iar elevii descoperă un sens direct al învățării – legătura între teorie și locul de muncă. Școlile profesionale partenere cu IMM-uri au avut o rată de angajare de peste 70% în 2023, față de 43% în cele fără colaborări locale. Această diferență confirmă că expunerea elevilor la muncă îi pregătește mai bine pentru integrarea pe piața muncii. De asemenea, învățarea devine mai motivantă atunci când elevii văd că efortul lor se concretizează într-un loc de muncă palpabil. Practica în firme locale oferă și elevilor din medii dezavantajate o perspectivă profesională, mai ales în zone unde opțiunile de angajare sunt reduse. În plus, școlile reușesc să atragă finanțări suplimentare prin aceste parteneriate, fie din proiecte europene, fie prin sponsorizări directe. Dar pentru ca acest mecanism să funcționeze, este nevoie de o coordonare bună și de cadre didactice deschise spre colaborare, nu blocate în tipare birocratice.
Elevii, între șansă profesională și riscul de exploatare
Dincolo de statistici și bune intenții, elevii rămân veriga cea mai expusă în aceste parteneriate. Dacă IMM-urile implicate nu respectă standardele de practică, riscul de exploatare devine real – tineri trimiși să măture curtea, să care paleți sau să execute sarcini fără legătură cu domeniul lor de formare. 13% dintre elevii din școlile profesionale declarau că stagiile lor de practică au fost „inutile sau nepotrivite” în raport cu meseria învățată. Lipsa de supraveghere din partea școlii, combinată cu nepregătirea pedagogică a angajaților firmelor, poate duce la situații abuzive. De asemenea, elevii nu sunt întotdeauna informați cu privire la drepturile lor, la durata maximă legală a stagiului sau la ce pot refuza. Uneori, familiile lor văd aceste colaborări ca un loc de muncă temporar, nu ca o etapă formativă, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra elevului.
Cadru legal insuficient și neclarități instituționale
O problemă a acestor parteneriate este lipsa unui cadru legal solid și corect. Deși Legea educației naționale nr. 1/2011 menționează posibilitatea colaborării cu agenții economici, formulările sunt vagi, iar normele de aplicare întârzie. În prezent, reglementările privind învățământul dual și profesional sunt dispersate în ordine de ministru, metodologii și protocoale locale, ceea ce creează confuzie atât pentru școli, cât și pentru firme. De exemplu, un IMM care dorește să devină partener trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai complicat, care implică avize, acreditări și documentații dificil de completat fără sprijin juridic. Nu există o platformă centralizată unde firmele să afle ce școli sunt disponibile sau care sunt condițiile standard de colaborare. În plus, nu toate inspectoratele școlare interpretează la fel legislația, ceea ce duce la situații absurde în care o firmă poate fi acceptată într-un județ, dar respinsă în altul. Asociațiile de IMM-uri au cerut în repetate rânduri simplificarea acestor proceduri și introducerea de ghiduri clare pentru ambele părți.
Finanțarea – nodul gordian al parteneriatelor educaționale
Resursele financiare reprezintă o altă problemă pentru aceste colaborări. Multe IMM-uri se mai gândesc să se implice pentru că nu își permit dotarea atelierelor, plata unui instructor sau burse pentru elevi. În același timp, școlile profesionale au bugete fixe, care abia acoperă costurile de funcționare, fără marjă pentru investiții în practică. Statul român a lansat mai multe linii de finanțare prin PNRR și fonduri europene, dar accesarea lor presupune expertiză administrativă și o echipă capabilă să gestioneze documentații complexe. Majoritatea IMM-urilor nu au un departament de proiecte, iar școlile duc lipsă de personal dedicat pentru scriere de granturi. În multe cazuri, potențialele fonduri rămân neaccesate, iar parteneriatele se bazează exclusiv pe resurse proprii. O soluție ar putea fi înființarea unor birouri de consultanță județene, care să asiste gratuit aceste entități în accesarea fondurilor. De asemenea, deducerile fiscale pentru IMM-urile care investesc în formarea profesională sunt limitate și greu de aplicat.
Parteneriatele dintre școli profesionale și IMM-uri pot deveni coloana vertebrală a reconstrucției economice locale în România, dar doar dacă sunt sprijinite coerent și responsabil. Ele nu sunt un panaceu universal, ci o strategie care necesită coordonare, transparență, finanțare și, mai ales, încredere. Avem deja exemple pozitive care funcționează, dar și multe situații în care eforturile sunt blocate de legislație confuză, lipsa resurselor sau inerție instituțională. Tinerii români nu trebuie să aleagă între un viitor în străinătate și unul în precaritate locală. Ei pot fi formați aici, dacă punem împreună educația, economia și administrația într-un proiect comun. IMM-urile pot deveni nu doar angajatori, ci formatori de viitor.
