Soarele ca partener agricol: România descoperă puterea dublă a terenurilor cu panourile solare

România are peste 13 milioane de hectare de teren agricol, dintre care o mare parte rămân rău utilizate din cauza factorilor climatici sau a absenței unor investiții sustenabile. Când totul din jur te presează, că ai nevoia de tranziție energetică, integrarea panourilor solare în câmpurile agricole devine o soluție inteligentă. Practica este cunoscută sub numele de „agrovoltaic” și presupune instalarea de panouri fotovoltaice suspendate, care permit în continuare cultivarea solului dedesubt. Conceptul a fost aplicat cu succes în țări precum Franța, Germania și Japonia, iar România începe timid să facă primii pași. Această dublă utilizare a terenului permite fermierilor să producă nu doar alimente, ci și energie electrică, ceea ce înseamnă un venit suplimentar considerabil sau reducerea cheltuielilor pentru energie . În județul Mureș, de exemplu, o fermă agricolă a montat recent 1.200 de panouri solare deasupra unei plantații de căpșuni, reușind să reducă factura la energie cu peste 60%. Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2024 au fost depuse 137 de solicitări pentru proiecte agrovoltaice. Deși cadrul legislativ este încă neinteresant, interesul pentru acest tip de investiții a crescut cu 45% față de anul precedent. În contextul Pactului Verde European și al obiectivelor de neutralitate climatică, aceste inițiative se aliniază perfect cu viitorul energetic al continentului. România are, astfel, o șansă reală de a valorifica simultan două resurse esențiale: terenul și lumina solară.

Eficiența economică a sistemelor agrovoltaice – realitate sau iluzie?
Într-o piață agricolă vulnerabilă la fluctuații, orice strategie care aduce diversificare este o oportunitate de stabilizare financiară. Din punct de vedere al economiei, sistemele agrovoltaice generează un dublu flux de venituri: producția agricolă și vânzarea de energie electrică. Costul de instalare pentru un hectar de panouri solare suspendate variază între 150.000 și 200.000 de euro, în funcție de tehnologie și infrastructură. Însă randamentul pe termen lung este semnificativ, mai ales dacă se accesează fonduri europene nerambursabile. Conform unui studiu realizat de Universitatea de Științe Agricole din Cluj-Napoca, randamentul mediu anual al unui sistem agrovoltaic poate ajunge la 13%, comparativ cu 4-5% în cazul agriculturii intensive tradiționale. În plus, energia produsă poate acoperi necesarul propriu al fermei, inclusiv pentru irigații, depozitare și procesare primară. Un exemplu concret este ferma “Verde Solar” din Teleorman, care a reușit să-și reducă costurile de producție cu 35% și să obțină un profit net de 47.000 euro în primul an de funcționare cu panouri fotovoltaice. Astfel, dacă investiția inițială este susținută corespunzător, agrovoltaicul poate deveni nu doar sustenabil, ci și profitabil. Bariera principală rămâne însă lipsa de informare și reticența fermierilor români în fața tehnologiilor noi.

Solul sub panouri: ce se întâmplă cu culturile?
O întrebare frecventă a fermierilor este dacă panourile solare nu afectează negativ randamentul culturilor. Studiile arată că, dimpotrivă, unele culturi beneficiază de umbrirea parțială oferită de panouri. În special în zonele cu verile toride și secetoase, umbrirea poate reduce evapotranspirația, menținând mai multă umiditate în sol. Plante precum salata, spanacul, căpșunile sau afinele se dezvoltă chiar mai bine în aceste condiții, având nevoie de mai puțină apă și prezentând o rată mai mică de stres termic. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Oradea, producțiile de legume în regim agrovoltaic pot fi cu 8-10% mai mari decât cele cultivate în aer liber în perioadele caniculare. De asemenea, tehnologiile moderne permit orientarea automată a panourilor, pentru a adapta nivelul de umbrire în funcție de nevoile plantelor. În Italia, un experiment agrivoltaic desfășurat în regiunea Toscana a arătat că plantațiile de viță-de-vie sub panouri au avut o creștere calitativă semnificativă, iar vinul rezultat a fost premiat pentru echilibrul aromatic. În România, primele astfel de experimente sunt în desfășurare în județele Dolj și Galați, însă datele preliminare sunt încurajatoare. Prin urmare, îngrijorarea legată de afectarea solului sau a plantelor este în mare parte depășită de avantajele clare oferite de sistem.

Investiții și fonduri: câți bani sunt disponibili în România?
În perioada 2021-2027, România are alocate prin Planul Național Strategic (PNS) peste 500 milioane euro pentru tranziția ecologică a agriculturii, din care aproximativ 60 de milioane pot fi direcționate către investiții agrovoltaice. Totodată, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Energiei a inclus o linie de finanțare de 100 milioane euro pentru instalarea de panouri fotovoltaice în zonele rurale. În prezent, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a deschis sesiuni de finanțare care pot acoperi până la 75% din costurile proiectelor de energie regenerabilă pe terenuri agricole. Deși birocrația este adesea un obstacol, numărul cererilor a crescut cu 120% față de 2023, semn că interesul se află în plină expansiune. Un exemplu elocvent este comuna Ciugud, din județul Alba, unde autoritățile locale au accesat fonduri europene pentru un parc agrovoltaic de 2 MW, devenind astfel un model de sustenabilitate rurală. Totodată, băncile au început să ofere produse de creditare dedicate fermierilor care investesc în tehnologii verzi, inclusiv leasing operațional pentru panouri. Cu toate acestea, lipsa unui cadru fiscal coerent și absența stimulentelor clare rămân probleme majore. Dacă România dorește să devină un lider regional în agrovoltaic, trebuie să transforme accesul la finanțare dintr-un maraton birocratic într-un parteneriat eficient.

Provocările legislative și ambiguitățile birocratice
Deși potențialul agrovoltaic este uriaș, România încă nu dispune de un cadru legislativ clar care să reglementeze această activitate mixtă. În prezent, terenurile agricole pot fi reîncadrate în categoria „teren industrial” dacă sunt montate panouri solare, ceea ce duce la pierderea subvențiilor agricole și la creșterea taxelor. Această anomalie descurajează fermierii și pune frână unor inițiative valoroase. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română pentru Energie Fotovoltaică, 78% dintre proiectele agrovoltaice sunt blocate în faza de autorizare din cauza conflictelor legislative între Ministerul Agriculturii și cel al Energiei. Mai mult, Planul Național pentru Energie și Climă 2021–2030 nu include explicit dezvoltarea sistemelor agrovoltaice, ceea ce creează incertitudine pentru investitori. În Franța, Germania și Austria, reglementările permit integrarea panourilor fără schimbarea destinației terenului, ceea ce ar trebui să devină și o prioritate legislativă în România. Experții din domeniu propun crearea unei categorii juridice speciale pentru terenurile agroenergetice, care să permită dubla utilizare fără penalizări fiscale. Parlamentul României a dezbătut în 2024 un proiect de lege privind regimul juridic al terenurilor agrovoltaice, însă acesta se află încă în comisii. În lipsa unor reglementări clare și moderne, dublul potențial al solului românesc rămâne captiv între două ministere și zeci de hârtii inutile.

Obține o ofertă de credit pentru societatea ta, de până la 150 000$, în doar 48 de ore. Absolut gratuit.

Aplică aici!

Acceptarea socială – o barieră mai tăcută, dar la fel de grea
Un alt obstacol în calea dezvoltării agrovoltaicului în România este reticența comunităților rurale, adesea influențate de mituri sau lipsă de informare. Mulți fermieri se tem că panourile solare pot “arunca umbră asupra recoltei” sau că „radiațiile” ar putea afecta sănătatea animalelor și a solului. Aceste temeri nu au fundament științific, dar lipsa unor campanii de informare contribuie la menținerea lor. În plus, în zonele rurale, schimbarea este privită cu suspiciune, mai ales când implică investiții mari și tehnologii străine. Doar 28% dintre fermierii din România consideră că energia solară este compatibilă cu agricultura. Prin contrast, în Olanda procentul ajunge la 73%, iar în Danemarca la 81%. Soluția nu stă doar în fonduri, ci și în educație și comunicare. Programele de formare profesională pentru fermieri, lecțiilede specialitate și vizitele în ferme agrovoltaice de succes ar putea schimba această percepție. În comuna Tătărani, județul Dâmbovița, un proiect-pilot care a inclus și sesiuni de informare a dus la un val de noi solicitări pentru integrarea energiei solare în exploatațiile agricole. Așadar, fără o strategie de comunicare eficientă și umană, chiar și cea mai bună tehnologie riscă să rămână nefolosită.

Efecte ecologice: cum influențează panourile biodiversitatea rurală?
Integrarea panourilor solare în peisajul agricol aduce și beneficii ecologice notabile, contribuind la diversificarea biodiversității și reducerea amprentei de carbon. Panourile suspendate oferă un microclimat favorabil anumitor specii de insecte polenizatoare, iar spațiile dintre rânduri pot fi utilizate pentru culturi perene sau fânețe destinate apiculturii. În Austria, de exemplu, 60% dintre proiectele agrovoltaice sunt însoțite de planuri ecologice pentru protejarea biodiversității locale. În România, Apusenii ar putea deveni un laborator ecologic ideal pentru acest tip de dezvoltare, având un peisaj agrar încă nefragmentat. Studiile realizate de Universitatea din București arată că terenurile cu panouri solare au o temperatură medie a solului cu 1,2°C mai scăzută în perioadele de secetă, ceea ce protejează microorganismele esențiale pentru fertilitate. Totodată, reducerea erbicidelor este posibilă datorită umbririi și scăderii competiției cu buruienile. Panourile pot fi folosite ca suport pentru culturi de plante cățărătoare sau pentru instalarea de sisteme de colectare a apei de ploaie. Astfel, terenul devine nu doar dublu productiv, ci și mai rezilient ecologic. Dacă sunt gestionate inteligent, sistemele agrovoltaice pot transforma agricultura dintr-o sursă de poluare într-un partener al mediului.

Exportul de energie – o șansă strategică pentru fermierii români
Într-o Europă în plină transformare energetică, România poate deveni un jucător regional semnificativ în exportul de energie regenerabilă, iar fermele agrovoltaice ar putea juca un rol esențial în această strategie. Potrivit ANRE, capacitatea instalată în fotovoltaic a ajuns la 2,9 GW în 2024, iar estimările pentru 2030 prevăd un prag de 8 GW, cu o pondere tot mai mare din mediul rural. Dacă fiecare fermă medie ar instala 1 MW de panouri, România ar putea genera anual peste 20 TWh de energie curată. Surplusul de energie produsă de fermele agrovoltaice poate fi injectat în rețea, aducând venituri suplimentare fermierilor prin mecanismul prosumatorilor sau prin contracte bilaterale de vânzare. În județul Constanța, o asociație de viticultori a reușit, în 2024, să încheie un parteneriat cu o companie energetică germană pentru exportul de energie solară produsă în plantațiile lor. Această abordare transformă fermierii în actori economici multipli, capabili să contribuie nu doar la siguranța alimentară, ci și la securitatea energetică națională. Mai mult, veniturile constante din vânzarea de energie pot fi reinvestite în modernizarea echipamentelor agricole sau în irigații. Din păcate, infrastructura actuală de transport a energiei este depășită, iar racordarea fermelor la rețea durează uneori peste 18 luni. Pentru a valorifica pe deplin această oportunitate, este esențial ca autoritățile să investească în modernizarea rețelelor de distribuție și să simplifice procedurile de conectare la sistemul energetic național.

Modele internaționale de succes: ce poate învăța România
În Japonia, conceptul de agrovoltaic a fost aplicat încă din 2004, iar astăzi există peste 2.000 de ferme care combină energia solară cu agricultura. Franța a lansat în 2021 un program național pentru dezvoltarea fermelor agrovoltaice, finanțând cu până la 70% costurile de instalare și oferind ghiduri tehnice pentru fiecare tip de cultură. În Germania, fiecare land are o strategie proprie de promovare a energiei solare agricole, iar în Bavaria, fermierii primesc subvenții suplimentare dacă instalează panouri care permit trecerea utilajelor agricole. Aceste exemple arată că succesul agrovoltaicului nu depinde doar de soare, ci și de politici publice coerente și de parteneriate între stat, fermieri și sectorul privat. România poate învăța din aceste modele și le poate adapta contextului local, unde fermele sunt de dimensiuni mai mici și cu resurse financiare limitate. O idee ar fi crearea unor cooperative energetice agricole, în care mai mulți fermieri să-și unească resursele pentru proiecte comune, reducând astfel costurile și riscurile. De asemenea, un parteneriat între universități și autorități locale ar putea duce la realizarea unor proiecte demonstrative care să fie apoi replicate în întreaga țară. În lipsa unei strategii naționale clare, inițiativa rămâne în mâinile câtorva vizionari, dar o țară care privește spre viitor ar trebui să transforme această excepție într-o regulă.

Integrarea panourilor solare în terenurile agricole nu este doar o tendință tehnologică, ci un posibil punct de cotitură în economia rurală a României. Dincolo de cifre și politici, această transformare presupune o schimbare profundă de mentalitate – aceea că solul poate produce mai mult decât ne-am imaginat vreodată. Dar pentru ca această revoluție tăcută să prindă rădăcini, e nevoie de curajul fermierilor, viziunea autorităților și implicarea societății civile. Româânia are tot ce îi trebuie: soare, pământ, oameni muncitori și oportunități de finanțare. Ceea ce lipsește încă este un plan coerent și susținut care să îmbine aceste resurse într-o strategie națională de dezvoltare rurală durabilă. Dacă fiecare hectar ar fi privit ca o sursă multiplă de valoare, nu doar ca o bucată de teren, am putea vorbi în curând despre o agricultură a viitorului, născută chiar aici, la sat.