Apartamentele care nu mai au răbdare: scumpiri de zeci de mii de euro într-un singur an

În decurs de doar 12 luni, piața imobiliară din România a cunoscut o accelerare a prețurilor greu de ignorat, reflectând o presiune tot mai mare asupra cumpărătorilor. Statistica arată clar: apartamentele s-au scumpit, în medie, cu 12% la nivel național, cu variații semnificative între orașe și tipuri de locuințe. La Cluj-Napoca, un apartament cu trei camere costă acum cu peste 32.700 euro mai mult decât în martie 2024. În Sibiu, saltul pentru același tip de locuință este de 22.875 euro, iar în București, de 12.300 euro. Aceste cifre nu mai sunt simple ajustări de piață, ci indicatori ai unei tendințe solide de creștere care afectează direct puterea de cumpărare a românilor. În spatele cifrelor, se ascunde o realitate socială din ce în ce mai tensionată pentru tineri și familii aflate la început de drum. Cererea rămâne ridicată, în ciuda costurilor din ce în ce mai abrupte, ceea ce indică o piață care continuă să se miște, deși cu prețul unor sacrificii din partea cumpărătorilor. În spatele acestei dinamici stă un amestec de factori, de la costurile de construcție la migrația urbană și politica fiscală. Este limpede că trăim o perioadă în care a cumpăra un apartament devine nu doar o investiție, ci un test al rezistenței economice. Marile orașe continuă să tragă în sus media națională, ceea ce adâncește discrepanțele regionale.

Bucureștiul, capitala cu prețuri în expansiune
Capitala României, deși nu se află în fruntea topului scumpirilor, a înregistrat o evoluție constantă și solidă în privința prețurilor. În martie 2025, prețul mediu cumulat al apartamentelor noi și vechi din București a ajuns la 1.963 euro pe metru pătrat, o creștere de 9% față de aceeași lună a anului precedent. Apartamentele vechi s-au scumpit cel mai mult – cu 21% – ajungând la o medie de 2.140 euro/mp, ceea ce le face, paradoxal, mai scumpe decât cele noi. Garsonierele au depășit pragul de 78.000 euro, iar apartamentele cu două și trei camere au ajuns la 108.000 și respectiv 147.000 euro. Așadar, un tânăr profesionist care dorește să achiziționeze un apartament de 55 mp are nevoie acum de peste 9.000 euro în plus față de anul trecut. Bucureștiul atrage în continuare investiții, locuri de muncă și fluxuri de migrație internă, ceea ce menține presiunea asupra prețurilor. Infrastructura, dezvoltarea comercială și oportunitățile din zona de nord au transformat anumite cartiere în enclave de lux. Totodată, prețurile reflectă nu doar cererea, ci și disponibilitatea redusă de terenuri și blocaje birocratice în emiterea autorizațiilor. Astfel, în ciuda diversității ofertei, cumpărătorii trebuie să se adapteze la un mediu financiar tot mai exigent. Accesul la credite rămâne esențial, dar și aici au intervenit condiții mai dure. Din toate aceste motive, Bucureștiul devine un barometru al tensiunilor din întreaga piață imobiliară.

Cluj-Napoca, orașul care redefinește standardul de lux
În Cluj-Napoca, piața imobiliară funcționează după propriile reguli, impunând un standard de preț care depășește orice alt centru urban din România. Cu o medie de 3.087 euro/mp în martie 2025, orașul ardelean se detașează de restul țării și impune un ritm de creștere greu de egalat. Apartamentele noi au ajuns la 3.100 euro/mp, iar cele vechi la 3.074 euro/mp – o diferență nesemnificativă care arată cât de uniform este percepută valoarea locuințelor. O garsonieră costă în medie 123.480 euro, iar un apartament de trei camere ajunge la 231.525 euro, echivalentul unui apartament în centrul unei capitale europene. Într-un singur an, prețul acestui tip de locuință a crescut cu 32.700 euro – o sumă greu de justificat în termeni de venituri medii. Clujul continuă să atragă tineri, studenți, antreprenori și specialiști în IT, ceea ce menține cererea la cote ridicate. Totodată, oferta limitată de terenuri, dar și competiția acerbă dintre dezvoltatori, alimentează specula și așteptările nerealiste. Deși există un efort de extindere urbană, infrastructura nu ține pasul, ceea ce duce la aglomerări și presiuni pe zonele centrale. Chiriașii resimt la rândul lor aceste evoluții, fiind nevoiți să suporte costuri lunare din ce în ce mai mari. Pentru clujeni, perspectiva de a deveni proprietari devine un lux greu accesibil. Realitatea urbană a orașului s-a schimbat radical, iar prețurile nu mai reflectă doar cererea, ci o nouă identitate economică.

Brașovul se înalță în clasamentul scumpirilor
Brașovul, oraș turistic și industrial deopotrivă, intră puternic în rândul centrelor urbane cu cele mai ridicate prețuri la apartamente. În martie 2025, media pe metru pătrat a ajuns la 2.183 euro, înregistrând o creștere de 13% față de anul trecut. Apartamentele noi au atins 2.200 euro/mp, în timp ce locuințele vechi s-au vândut cu 2.177 euro/mp. O garsonieră costă în medie 87.320 euro, iar un apartament cu trei camere – 163.725 euro, cu 18.450 euro mai mult decât în martie 2024. Brașovul atrage atât turiști, cât și rezidenți care caută un oraș cu infrastructură bună și poziționare geografică favorabilă. Proximitatea față de Capitală, dezvoltarea logistică și proiectele de infrastructură contribuie la o dinamică aparte. Zonele precum Tractorul, Bartolomeu sau Centrul Istoric devin epicentre ale dezvoltării imobiliare. În paralel, reconfigurarea cartierelor și apariția unor centre comerciale de mari dimensiuni cresc valoarea terenurilor. Prețurile ridicate nu mai sunt doar o consecință a cererii, ci o investiție în potențialul turistic și economic al orașului. Pentru mulți cumpărători, Brașovul rămâne un compromis între Cluj și București – scump, dar încă accesibil. În același timp, presiunile pe segmentul de închirieri sunt vizibile, mai ales în sezonul de iarnă. Autoritățile locale încep să ia în calcul limitări în dezvoltările haotice, dar investitorii profită încă de fereastra de oportunitate.

Sibiu, creștere explozivă a prețurilor în doar 12 luni
Sibiul surprinde prin dinamica rapidă a prețurilor și prin repoziționarea sa în rândul orașelor scumpe ale țării. În martie 2025, prețul mediu la apartamente a ajuns la 1.866 euro/mp, în creștere cu 14% față de anul anterior. Garsonierele se vând cu aproximativ 74.800 euro, iar apartamentele cu trei camere au depășit 137.700 euro, marcând o creștere de 22.875 euro în doar un an. Acest salt spectaculos este alimentat de reconfigurarea urbană, investițiile în turism și cultură, dar și de creșterea atractivității orașului în rândul românilor din diaspora care se întorc acasă. Sibiul mizează pe o dezvoltare coerentă, cu proiecte bine integrate în peisajul urban. Cartierul Tilișca, zona Calea Cisnădiei sau cartierele noi din vestul orașului sunt în plină expansiune. Dezvoltatorii investesc masiv în ansambluri rezidențiale moderne, ceea ce duce la o creștere a standardului locuirii – dar și la o presiune asupra prețurilor. Oferta nu ține pasul cu cererea, iar apartamentele bine poziționate se vând rapid, chiar și în faza de proiect. Spre deosebire de alte orașe, în Sibiu creșterea nu pare alimentată de speculă, ci de o cerere reală și constantă. Totuși, specialiștii avertizează că dacă ritmul se menține, orașul ar putea deveni inaccesibil pentru locuitorii săi tradiționali. E un risc pe care autoritățile locale trebuie să-l gestioneze atent, pentru a evita excluziunea rezidențială.

Obține o ofertă de credit pentru societatea ta, de până la 150 000$, în doar 48 de ore. Absolut gratuit.

Aplică aici!

Constanța, orașul de la malul mării cu prețuri în urcare
Constanța își consolidează poziția pe harta orașelor scumpe, grație atractivității turistice, dezvoltării portuare și interesului tot mai mare pentru locuințe de vacanță. Prețul mediu în martie 2025 a fost de 1.901 euro/mp, în creștere cu 8% față de martie 2024. Apartamentele noi au ajuns la 1.991 euro/mp, iar cele vechi la 1.860 euro/mp. O garsonieră costă în jur de 76.000 euro, iar un apartament cu trei camere atinge pragul de 140.000 euro. Investitorii văd Constanța ca pe o alternativă la aglomerația urbană a Capitalei, iar dezvoltarea de ansambluri rezidențiale în Mamaia Nord, Tomis Plus sau Agigea amplifică cererea. Locuințele cu vedere la mare au devenit un produs de lux, cu prețuri care pot rivaliza cu cele din stațiunile din Grecia sau Spania. În paralel, portul atrage specialiști în logistică și pentru port, care alimentează segmentul mediu și premium. Totuși, infrastructura urbană rămâne deficitară, iar presiunea asupra transportului public și școlilor este tot mai evidentă. Constanța este prinsă între două lumi: oraș-port și stațiune turistică, iar acest dualism determină o dezvoltare imobiliară tensionată. Deși prețurile nu au explodat, tendința este clar ascendentă. Locuitorii permanenți încep să se confrunte cu dificultăți în a concura cu investitorii în regim hotelier, ceea ce creează dezechilibre pe termen lung.

Timișoara, orașul dinamic cu o piață echilibrată
Timișoara, unul dintre polii de dezvoltare economică din vestul țării, rămâne un exemplu de echilibru în creșterea prețurilor. În martie 2025, prețul mediu al apartamentelor a fost de 1.676 euro/mp, cu o creștere de 5% față de anul precedent. Deși mai mică decât în alte orașe, această evoluție reflectă o piață matură, cu mecanisme de autoreglare bine conturate. Apartamentele noi au fost vândute cu 1.733 euro/mp, iar cele vechi cu 1.644 euro/mp. Un apartament cu trei camere costă în jur de 123.200 euro, cu o creștere anuală de 7.200 euro. Timișoara beneficiază de o infrastructură educațională și de sănătate bine pusă la punct, dar și de investiții continue în tehnologie și industrie. Prezența companiilor multinaționale și a centrelor de cercetare menține cererea pe segmentul tinerilor profesioniști. În același timp, orașul evită capcanele speculative, iar autoritățile locale au reușit să mențină o anumită rigoare urbanistică. Zonele de dezvoltare – precum Calea Aradului, Giroc sau zona Gării – atrag în continuare investiții, dar prețurile nu s-au desprins complet de realitatea salariilor locale. Astfel, Timișoara oferă o alternativă viabilă pentru cei care vor să cumpere locuințe în marile orașe, dar fără a intra într-o spirală de îndatorare excesivă. Chiriașii se bucură și ei de o stabilitate relativă, ceea ce contribuie la atractivitatea orașului.

Oradea, un exemplu de urbanism și creștere sustenabilă
Oradea, oraș aflat în plină ascensiune, confirmă că o dezvoltare coerentă poate duce la o creștere sănătoasă a pieței imobiliare. În martie 2025, prețul mediu a fost de 1.680 euro/mp, cu o creștere anuală de 6%. Apartamentele noi au ajuns la 1.790 euro/mp, în timp ce locuințele vechi s-au situat la 1.625 euro/mp. Un apartament cu două camere costă în jur de 102.500 euro, iar cel cu trei camere – 127.400 euro. Primăria Oradea a reușit să atragă fonduri europene și să creeze o imagine de oraș civilizat, bine organizat și prietenos cu investitorii. Infrastructura modernizată, centrele de afaceri și evenimentele culturale au transformat orașul într-o destinație atractivă atât pentru locuitori, cât și pentru turiști. Investitorii imobiliari au răspuns prompt, dezvoltând proiecte sustenabile care pun accent pe spații verzi și eficiență energetică. Cererea este în creștere, dar oferta bine planificată menține o anumită stabilitate. Spre deosebire de orașele unde prețurile sunt dictate de tensiuni, în Oradea acestea reflectă valoarea reală a investiției. Chiar și așa, locuitorii încep să simtă o ușoară presiune, mai ales în zonele centrale sau în proximitatea noilor huburi de business. Dacă trendul se menține, Oradea ar putea intra în următorii ani în rândul orașelor cu prețuri peste media națională.

Craiova, un oraș cu potențial, dar cu pași mai temperați
Craiova își urmează propriul drum pe piața imobiliară, cu o creștere a prețurilor mai puțin accelerată decât în marile centre, dar cu semne clare de evoluție. În martie 2025, prețul mediu al apartamentelor a fost de 1.495 euro/mp, în creștere cu 7% față de aceeași lună a anului trecut. Apartamentele noi s-au vândut cu 1.590 euro/mp, în timp ce cele vechi au atins 1.430 euro/mp. Astfel, un apartament cu două camere se tranzacționează în jurul valorii de 96.000 euro, iar unul cu trei camere ajunge la 115.000 euro. Orașul beneficiază de investiții importante în industria auto, în infrastructura rutieră și în sectorul energetic, ceea ce susține cererea de locuințe. Zona Bariera Vâlcii, cartierul Brazda lui Novac și centrul sunt principalele puncte de atracție imobiliară. În ciuda ritmului mai lent de creștere, Craiova devine o opțiune tot mai atractivă pentru românii care lucrează în străinătate și doresc să-și achiziționeze o locuință în orașul natal. De asemenea, prețurile relativ accesibile atrag și investitori în regim hotelier sau chirii pe termen lung. Cu toate acestea, dezvoltarea urbană este încă fragmentată, iar unele proiecte imobiliare se confruntă cu întârzieri din cauza birocrației locale. Din perspectiva specialiștilor, Craiova are potențial, dar are nevoie de un plan urbanistic solid pentru a evita dezechilibrele care afectează deja alte orașe.

Ce determină aceste scumpiri accelerate
Creșterile de prețuri înregistrate în marile orașe ale României sunt rezultatul unui cumul de factori structurali, conjuncturali și psihologici. În primul rând, costurile de construcție au crescut semnificativ în ultimii doi ani, din cauza majorării prețurilor la materiale, energiei și salariilor în construcții. Apoi, cererea rămâne ridicată, în special în marile centre universitare, orașe cu industrie IT și huburi economice regionale. Tinerii continuă să aspire la proprietate, iar investitorii închiriază în scopuri turistice sau de business, ceea ce tensionează piața. Accesul la credite ipotecare, deși afectat de dobânzile ridicate, este încă posibil, în special datorită avansurilor mai mici și perioadelor de grație. În plus, piața imobiliară românească a fost, istoric, un refugiu pentru economii în vremuri de incertitudine economică. Așteptările de creștere continuă a prețurilor determină un comportament de „grabă la cumpărare”, ceea ce duce la autoalimentarea spiralei scumpirilor. Factorii psihologici joacă un rol esențial: mulți cumpărători preferă să achiziționeze acum, temându-se că în viitor va fi și mai greu. În același timp, oferta de locuințe nu ține pasul cu cererea, mai ales din cauza dificultăților administrative în aprobarea proiectelor și a lipsei de forță de muncă calificată. Pe acest fond, orașele cu un ritm mai alert de dezvoltare urbană și economică sunt cele mai expuse la valurile scumpirilor. Astfel, piața imobiliară devine un barometru al dezechilibrelor mai ample din societatea românească.

Cum se poziționează România în comparație cu alte țări europene
În comparație cu alte țări europene, România continuă să aibă prețuri medii pe metrul pătrat mai mici, dar ritmul de creștere este printre cele mai rapide din regiune. Conform datelor Eurostat, în ultimii cinci ani, România s-a aflat constant în top 5 țări cu cea mai rapidă apreciere a valorii locuințelor. Acest fenomen este susținut atât de cererea internă în creștere, cât și de investițiile românilor din diaspora, care văd în piața locală o oportunitate mai atractivă decât alte piețe mai mature. În același timp, costurile de trai, în special în marile orașe, se apropie tot mai mult de cele din vestul Europei, în timp ce salariile rămân încă la un nivel mult mai scăzut. Această diferență generează presiuni sociale și economice, mai ales asupra clasei de mijloc. În Ungaria și Polonia, guvernele au intervenit activ pentru a tempera creșterile, prin măsuri fiscale sau plafonări de chirii. În România, piața rămâne în mare parte liberalizată, iar reglementările sunt minime, ceea ce favorizează dinamica, dar și instabilitatea. Astfel, într-un context în care Europa se confruntă cu crize de locuințe, România se aliniază prin propriile provocări, în special în zonele urbane de top. Dacă ritmul actual se menține, diferențele dintre regiuni se vor accentua, iar decalajul între proprietari și chiriași va deveni tot mai vizibil.

Dacă tendințele actuale continuă, România riscă să transforme locuința dintr-un drept fundamental într-un privilegiu. Deja, pentru un tânăr cu salariu mediu net de 4.500 lei, accesul la un apartament de două camere într-un oraș ca București sau Cluj devine imposibil fără sprijin familial sau credit ipotecar cu durată maximă. Rata lunară, avansul și costurile suplimentare depășesc adesea pragul de suportabilitate. Fără intervenții concrete din partea statului – fie prin programe de locuințe sociale, fie prin facilități fiscale pentru construcții noi – dezechilibrul va continua să crească. Orașele mari devin terenuri de joacă pentru investitori, în timp ce locuitorii tradiționali sunt nevoiți să se retragă în periferii sau în orașe-satelit. Modelul economic actual favorizează specula, nu locuirea durabilă. Pe termen lung, o piață imobiliară sănătoasă nu înseamnă doar creștere de prețuri, ci acces echitabil, mobilitate rezidențială și diversitate urbană. România se află acum la o răscruce. Va urma calea unor orașe europene care au devenit inaccesibile clasei de mijloc, sau va reuși să regândească urbanismul și locuirea ca priorități strategice? Răspunsul depinde nu doar de decidenții politici, ci și de presiunea societății civile. Iar dacă această presiune nu va veni, apartamentele vor continua să se scumpească… fără să mai aștepte pe nimeni.