România în topul puterii de cumpărare? Realitatea e alta: tot mai mulți români trăiesc la limită!
Veverita Aliona
6 min read
România a înregistrat o mică îmbunătățire în clasamentul puterii de cumpărare, urcând de pe locul 33 pe locul 32 în 2024. Deși acest avans poate părea nesemnificativ la prima vedere, el marchează o tendință lentă, dar pozitivă în consolidarea veniturilor disponibile ale românilor. Pe de altă parte, Ungaria, unul dintre vecinii României, a pierdut un loc în clasament, coborând pe locul 30. Într-un context european dominat de discrepanțe mari între state, acest salt simbolic pentru România reflectă o stabilizare relativă a economiei locale, dar lasă multe întrebări deschise privind sustenabilitatea acestei evoluții.
Puterea de cumpărare: Un indicator critic pentru standardul de viață
Puterea de cumpărare este un indicator economic esențial, care reflectă capacitatea unui individ de a achiziționa bunuri și servicii din venitul disponibil. În România, această capacitate rămâne încă sub media europeană, iar discrepanțele față de țările din Europa de Vest sunt evidente. Totuși, în ultimii ani, România a arătat semne de îmbunătățire economică, iar clasamentul său în topul puterii de cumpărare sugerează o progresie lentă, dar constantă. Factorii care contribuie la această creștere includ o piață a muncii mai dinamică și o ușoară creștere a salariilor în anumite sectoare.
Diferențe semnificative între țările europene
Clasamentul puterii de cumpărare în Europa reflectă diferențe uriașe între țări. Statele mici, dar foarte dezvoltate, precum Liechtenstein, Elveția și Luxemburg, domină topul, având o putere de cumpărare de 3,7 ori mai mare decât media europeană. În contrast, state din Europa de Est și Balcani, precum Kosovo și Ucraina, se află la coada clasamentului, cu o putere de cumpărare ce reprezintă doar 15% din media continentală. Aceste discrepanțe subliniază complexitatea economiei europene și dificultatea de a atinge o convergență reală între statele membre.
Ungaria: O economie în declin relativ
Ungaria, un vecin important pentru România, a înregistrat o scădere în clasamentul puterii de cumpărare, ajungând pe locul 30 în Europa. Acest declin reflectă provocările economice cu care se confruntă țara, inclusiv o creștere economică mai modestă și o inflație persistentă. În comparație, România a reușit să stabilizeze anumite sectoare, ceea ce a permis o ușoară îmbunătățire a poziției sale în clasamentul european. Acest contrast sugerează că ambele țări împărtășesc provocări similare, dar România pare să fi găsit soluții mai eficiente pentru a menține o creștere modestă a puterii de cumpărare.
România în contextul pieței europene
Chiar dacă România ocupă locul 32 în clasament, veniturile disponibile ale românilor rămân departe de cele ale cetățenilor din Europa Occidentală. În 2024, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa este de 18.768 euro, în timp ce în România aceasta este semnificativ mai mică. Această diferență accentuează nevoia de politici economice eficiente care să sprijine o convergență reală între România și statele mai dezvoltate din Uniunea Europeană. Investițiile în infrastructură și tehnologie, precum și reformele din piața muncii, ar putea accelera acest proces.
Ce înseamnă pentru români creșterea puterii de cumpărare?
O creștere a puterii de cumpărare, deși modestă, înseamnă că românii pot să acceseze mai ușor bunuri și servicii esențiale. Creșterea veniturilor disponibile pentru cheltuieli personale, cum ar fi alimentele, locuințele și vacanțele, contribuie la îmbunătățirea standardului de viață. Totuși, această creștere este atenuată de creșterile prețurilor la energie și combustibil, ceea ce afectează negativ bugetele gospodăriilor. O politică fiscală eficientă și măsuri de protecție socială sunt necesare pentru a asigura că această creștere se resimte semnificativ la nivelul populației.
O comparație cu țările din regiune
În contextul Europei de Est, România și Ungaria reprezintă două economii similare în multe privințe, dar evoluțiile lor recente indică traiectorii diferite. În timp ce Ungaria a pierdut poziții în clasament, România a reușit să urce, chiar dacă modest. Polonia și Cehia, de exemplu, au menținut un ritm mai accelerat de creștere a puterii de cumpărare, datorită unui mediu economic mai stabil și investițiilor consistente în sectorul industrial. Aceste exemple arată că România mai are mult de recuperat pentru a deveni un lider economic în regiune.
Inflația și impactul său asupra puterii de cumpărare
Un factor cheie care influențează puterea de cumpărare în România este inflația. Deși inflația a scăzut ușor în 2024, prețurile la bunuri și servicii esențiale rămân ridicate, ceea ce erodează creșterea puterii de cumpărare. Salariile nu cresc la același ritm cu inflația, iar acest decalaj face ca românii să resimtă o presiune constantă asupra bugetelor lor. Este nevoie de măsuri economice bine calibrate care să reducă presiunea inflaționistă și să crească puterea de cumpărare reală a populației.
Liechtenstein și Elveția: Campionii puterii de cumpărare
Liechtenstein și Elveția sunt statele care domină constant clasamentele puterii de cumpărare, cu venituri pe cap de locuitor de peste 3,7 ori mai mari decât media europeană. Aceste state mici, dar extrem de bogate, oferă un exemplu de succes economic bazat pe stabilitate politică, fiscală și pe un sector financiar solid. În schimb, România se confruntă cu o volatilitate economică mai mare, ceea ce împiedică o creștere mai accelerată a veniturilor disponibile. Cu toate acestea, studii recente arată că decalajele între țările din Europa de Vest și Est tind să se reducă treptat.
Marea Britanie: Un câștigător surprinzător în 2024
Un alt exemplu remarcabil în clasamentul din 2024 este Marea Britanie, care a urcat trei locuri, ajungând pe locul șapte. Acest avans surprinzător este explicat printr-o revenire economică puternică și prin stabilitatea pieței muncii. Cu toate acestea, contextul geopolitic și economic incert pentru Regatul Unit rămâne o sursă de îngrijorare pentru anii următori. România poate învăța din aceste exemple de succes și poate folosi lecțiile oferite de piețele externe pentru a-și consolida poziția în Europa.
Creșterea moderată a puterii de cumpărare în Europa
În general, puterea de cumpărare în Europa a crescut cu 3,9% în 2024, o rată mai moderată decât în anii precedenți. Această creștere este influențată de multiple factori, inclusiv de scăderea inflației și de evoluția pieței muncii în țările dezvoltate. În România, această tendință de creștere moderată poate fi văzută ca un semn pozitiv, dar insuficient pentru a reduce decalajele economice față de statele din vestul Europei. Este necesară o strategie pe termen lung care să promoveze o creștere economică sustenabilă și o îmbunătățire reală a puterii de cumpărare.
România se confruntă cu numeroase provocări în viitorul apropiat, în ceea ce privește puterea de cumpărare. De la creșterea prețurilor la energie până la provocările legate de stabilitatea economică globală, țara trebuie să își consolideze economia pentru a evita stagnarea. Investițiile în infrastructură, educație și inovare sunt cruciale pentru a stimula o creștere reală a veniturilor disponibile.
