Veverita Aliona 
În luna august 2024, România s-a remarcat în Uniunea Europeană cu cea mai mare rată a inflației, înregistrând un nivel alarmant de 5,3%, față de media europeană de 2,4%. Această situație, devenită un fenomen persistent în ultimii șase luni, reflectă o problemă profundă în structura economică a țării. În timp ce majoritatea statelor europene reușesc să mențină inflația sub control, România continuă să sufere de pe urma creșterii accelerate a prețurilor. De la alimentele de bază, la chirii și servicii, toate sectoarele economiei sunt afectate de scumpiri. Inflația ridicată implică un impact negativ asupra puterii de cumpărare a populației, determinând o tensiune socială crescută și o stare de nemulțumire generalizată. La nivel guvernamental, strategiile adoptate până acum nu par să fi avut efectul dorit, lăsând loc de întrebări privind eficiența politicilor economice.
Factorii structurali care alimentează inflația în România
Unul dintre principalele motive care determină inflația ridicată în România este dependența mare de importuri, în special în sectorul alimentar. Lipsa unei producții interne suficiente pentru a acoperi nevoile pieței conduce la o creștere a prețurilor pe fondul fluctuațiilor valutare și al scumpirii resurselor la nivel internațional. În plus, instabilitatea prețurilor energiei și combustibililor, care afectează costurile de transport și producție, este un alt factor determinant. Creșterea prețurilor la energie are un efect în lanț asupra întregii economii, ducând la scumpiri în toate sectoarele, de la alimente până la servicii. O altă cauză importantă este nivelul redus de investiții în infrastructura națională, care îngreunează dezvoltarea unei economii competitive, capabile să facă față provocărilor pieței europene. În acest context, România rămâne vulnerabilă la șocurile externe și la fluctuațiile economiei globale.
Impactul inflației asupra puterii de cumpărare a populației
Pentru români, creșterea inflației se resimte direct în viața de zi cu zi, prin scăderea puterii de cumpărare. Fie că vorbim de coșul zilnic de cumpărături, chirii sau facturi, toate au devenit mai costisitoare. Salariile, care au rămas constante sau au crescut într-un ritm mai lent decât prețurile, nu reușesc să acopere aceste creșteri, lăsând populația cu mai puține resurse financiare la sfârșitul fiecărei luni. În special categoriile vulnerabile, precum pensionarii sau familiile cu venituri mici, sunt cele mai afectate de inflație. Creșterea constantă a prețurilor la alimentele de bază, cum ar fi pâinea, laptele sau carnea, creează o presiune constantă asupra bugetelor familiilor. În aceste condiții, inflația devine un obstacol major în calea unei vieți decente, conducând la o polarizare socială tot mai accentuată.
Sectorul alimentar – cel mai lovit de inflație
Alimentele au fost printre primele categorii care au înregistrat scumpiri semnificative în România, cu o creștere de 4,25% în august 2024 față de aceeași perioadă a anului trecut. Factorii care au dus la această creștere sunt multipli: pe de o parte, scumpirea resurselor energetice și a combustibililor, care au crescut costurile de transport și distribuție; pe de altă parte, fluctuațiile cursului valutar și costurile mari ale importurilor de produse alimentare. În acest context, produsele precum cartofii, citricele și alte fructe meridionale au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, impactând semnificativ bugetul familiilor. Scumpirea alimentelor de bază afectează în special familiile cu venituri medii și mici, pentru care cheltuielile alimentare reprezintă o pondere majoră din venitul lunar. Lipsa unor măsuri eficiente din partea autorităților pentru a stopa această tendință pune o presiune suplimentară pe cetățeni.
Inflația în sectorul serviciilor – o povară tot mai grea
Serviciile au înregistrat, la rândul lor, o creștere semnificativă a prețurilor, cu un avans de 8,60% față de anul precedent. În special transportul aerian și serviciile poștale au fost categoriile care au înregistrat cele mai mari creșteri. Biletele de avion, de exemplu, s-au scumpit cu 22,4% într-un singur an, afectând direct industria turismului și mobilitatea cetățenilor. Serviciile poștale, esențiale pentru comerțul online și pentru comunicarea între cetățeni și instituții, au înregistrat o creștere de peste 26%, punând o povară suplimentară asupra micilor afaceri și a populației generale. Creșterea costurilor în acest sector reflectă și problemele structurale din infrastructura națională, care duc la eficiență scăzută și costuri ridicate. Inflația în sectorul serviciilor contribuie la scăderea nivelului de trai și afectează direct competitivitatea României în raport cu alte state europene.
Politicile monetare și efectul lor asupra inflației
Banca Națională a României (BNR) a adoptat, în ultimul an, mai multe măsuri de politică monetară pentru a combate inflația, însă rezultatele întârzie să apară. Majorarea ratei dobânzii de referință a fost una dintre principalele măsuri menite să reducă inflația, însă efectele asupra economiei sunt complexe. Pe de o parte, o dobândă mai mare duce la o scădere a cererii de credite, reducând presiunea asupra prețurilor. Pe de altă parte, aceasta poate afecta negativ investițiile și consumul, ceea ce poate încetini creșterea economică. În plus, politicile monetare nu pot combate în totalitate factorii externi care contribuie la inflație, cum ar fi creșterea prețurilor la energie și alimente pe plan internațional. În acest context, politicile fiscale și economice ar trebui să fie complementare pentru a avea un impact real asupra inflației.
Prețurile la energie au fost un factor major care a alimentat inflația în România, contribuind la scumpiri în toate sectoarele economiei. Creșterea prețurilor la electricitate, gaze naturale și combustibili a avut un efect direct asupra costurilor de producție și transport, ducând la majorarea prețurilor la alimente, bunuri de larg consum și servicii. În plus, prețurile ridicate la energie afectează direct gospodăriile, crescând facturile lunare și reducând disponibilitatea financiară pentru alte cheltuieli. În contextul în care România este încă dependentă de importurile de energie, fluctuațiile prețurilor pe piețele internaționale au un impact direct asupra economiei naționale. Nevoia de investiții în surse de energie regenerabilă și de diversificare a resurselor energetice este mai evidentă ca oricând, pentru a reduce vulnerabilitatea țării în fața șocurilor externe.
