Veverita Aliona 
Războiul din Ucraina a schimbat complet cărțile în ceea ce privește securitatea, lanțurile de aprovizionare și furnizarea de energie. Acest lucru va duce probabil la un potențial de creștere mai scăzut și la o inflație mai mare în zona euro.
Europa a cunoscut o lungă perioadă de pace, ceea ce a făcut-o destul de permisivă în ceea ce privește propria securitate. Puțini membri europeni ai ating efectiv ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare.
Cu toate acestea, războiul din Ucraina, la doar 1600 km de capitala europeană Bruxelles, a arătat foarte clar că Europa trebuie să facă un pas înainte pentru a-și garanta propria securitate. Mai multe țări, în special Germania, au anunțat deja o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare.
O mare diferență între pandemie și războiul din Ucraina constă în faptul că lanțurile de aprovizionare nu mai sunt “doar” perturbate, ci ar putea fi distruse pentru totdeauna. Containerele din Asia se vor întoarce în Europa la un moment dat. Microcipurile vor fi produse și aduse în Europa la un moment dat.
Dar este foarte puțin probabil ca produsele sau mărfurile care vin dinspre sau prin Rusia spre Europa să ajungă în Europa. Această teamă de a duce lipsă de inputuri cruciale într-o lume mai nesigură ar putea fi chiar un argument pentru reshoring; readucerea producției de inputuri cruciale mai aproape de casă.
A existat un motiv pentru care aceste industrii s-au mutat în străinătate în trecut. Aducerea lor înapoi, atunci când nu avem un avantaj comparativ în ele, nu este ceva care să ne sporească potențialul de creștere și, în schimb, va duce la creșterea prețurilor.
Comisia Europeană a anunțat deja planuri de reducere a dependenței sale energetice față de Rusia. În timp ce accelerarea dezvoltării energiei regenerabile este probabil un lucru bun pentru economia europeană, aceasta va avea totuși un cost în perioada de tranziție, mai ales dacă Europa ar boicota unul dintre cei mai mari exportatori de combustibili fosili.
Înlocuitorii gazului rusesc vor fi probabil mai scumpi sau vor necesita investiții suplimentare, ceea ce va conduce la excluderea altor investiții productive. Sectoarele energo-intensive se confruntă deja cu dificultăți, iar situația s-ar putea să nu se îmbunătățească prea mult în anii următori.
Per ansamblu, războiul din Ucraina a amestecat complet cărțile în ceea ce privește securitatea, lanțurile de aprovizionare și furnizarea de energie. Ca urmare, Europa va asista la o accelerare bruscă a două tendințe majore care au început deja să se manifeste în ultimii ani: decarbonizarea și deglobalizarea – precum și creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Acordarea priorității acestor tendințe va avea un cost: o datorie publică mai mare, o inflație mai mare și o creștere economică mai mică. Natura modelului economic al zonei euro, și anume o economie foarte deschisă cu o dependență energetică ridicată, reprezintă un dezavantaj clar în anii următori.
Singurul aspect pozitiv este că, odată ce tranziția necesară va reuși, zona euro ar putea fi lider în domeniul tehnologiilor și energiei regenerabile. Cu toate acestea, înainte ca zona euro să se apropie de un astfel de scenariu, va trebui să se confrunte mai întâi cu o reducere a potențialului de creștere și cu o perspectivă mai ridicată a inflației.
