Veverita Aliona 
Șomajul din zona euro continuă să scadă și a încheiat anul 2021 sub nivelul de dinaintea crizei. Această performanță solidă se datorează sprijinului oferit de schema de concedii și redresării rapide a cererii.
Șomajul și-a continuat scăderea rapidă în decembrie și a coborât la 7,0%, de la 7,2% în noiembrie. Cu excepția Olandei, toate economiile din zona euro au înregistrat o scădere sau cel puțin o menținere constantă a ratei șomajului în decembrie. Cu toate acestea, există totuși diferențe semnificative în zona euro, șomajul variind de la 3,2% în Germania la 13% în Spania.
Cererea de lucrători rămâne puternică, ceea ce a dus la faptul că ratele locurilor de muncă vacante au depășit maximele anterioare pandemiei. Desigur, schemele de concedii susțin încă – parțial – piața muncii, dar sprijinul a fost redus și ne așteptăm la o nouă scădere a schemelor de concedii în lunile următoare, fără efecte negative asupra șomajului.
Pe măsură ce piața forței de muncă din zona euro lasă în urmă pandemia, țările cu rate de șomaj deosebit de scăzute, precum Germania și Olanda, se confruntă din ce în ce mai mult cu deficitul de forță de muncă. De fapt, se spune că deficitul de forță de muncă limitează producția mai mult ca niciodată în zona euro, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Comisia Europeană în rândul întreprinderilor.
Acest lucru sugerează că posturile vacante sunt greu de ocupat, ceea ce duce la probleme de aprovizionare. În medie, piața forței de muncă pare deja la fel de strânsă ca la sfârșitul anului 2019. Penuria de forță de muncă este determinată de mai mulți factori: scăderea populației active, scăderea mobilității (transfrontaliere) și nepotrivirea competențelor. Inutil să mai spunem că nu toți acești factori pot fi schimbați cu ușurință.
În 2019, deficitul de forță de muncă nu a dus la probleme de aprovizionare sau la un salt uriaș al salariilor. Dar această perioadă a fost întreruptă și de pandemia Covid-19. De data aceasta, aceste blocaje de pe piața muncii s-ar putea agrava dacă cererea de forță de muncă continuă să se redreseze rapid, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la o presiune mai mare asupra salariilor.
Pentru Banca Centrală Europeană (BCE), piața forței de muncă și evoluția salariilor vor fi esențiale în viitor. BCE nu prea poate face mare lucru împotriva factorilor de inflație actuali, dar, odată ce așteptările inflaționiste vor începe să crească și creșterea salariilor se va accelera, o majorare a ratei nu va mai fi departe.
Până atunci, inflația la niveluri ridicate, proiecțiile privind inflația înconjurate de o mare incertitudine, iar economia reală lăsând pandemia în urmă, toate acestea pledează în favoarea accelerării reducerii achizițiilor de active.
