După o lună de la începerea războiului din Ucraina, este încă greu de făcut previziuni cu privire la cât ar putea dura conflictul și la direcția pe care ar putea-o lua. Orice previziuni pentru economia globală sunt încă foarte ezitante, iar modelele macro care s-au străduit să prezică rezultatele economice ale pandemiei ar trebui din nou luate cu mai mult decât un vârf de cuțit de sare.
Pentru scenariul de bază, se presupun că sancțiunile actuale rămân în vigoare pentru o perioadă de timp. În ceea ce privește petrolul, aceasta înseamnă că vom continua să vedem o mulțime de autosancțiuni – în valoare de două milioane de barili/zi – chiar dacă Europa continuă să fie reticentă în a impune interdicții de import. Petrolul se va tranzacționa în intervalul 100-110 dolari/baril pentru o mare parte din 2022.
Fluxurile de gaze rusești continuă să curgă în Europa, dar incertitudinea legată de fluxurile din această vară și din iarna viitoare menține prețurile la un nivel ridicat. Prețurile europene vor trebui, de asemenea, să rămână puternice pentru a putea concura mai bine decât Asia pentru încărcăturile spot de gaz natural lichefiat. UE vizează 50 de miliarde de metri cubi de importuri de GNL pentru a contribui la înlocuirea gazului rusesc (care a totalizat 155 de miliarde de metri cubi în 2021).
În ceea ce privește perspectivele economice, există trei implicații-cheie:
În primul rând, inflația rămâne mai ridicată pentru mai mult timp. Energia va contribui în curând cu aproape patru puncte procentuale la IPC din zona euro. Prețurile la alimente – conduse mai sus de costurile principalelor inputuri agricole și ale îngrășămintelor – vor adăuga și ele o presiune ascendentă suplimentară. Și tocmai când lanțurile de aprovizionare dădeau semne de redresare, războiul din Ucraina înseamnă perturbări suplimentare – în parte din cauza autosancționării pe scară largă a bunurilor produse în Rusia, dar și din cauza redirecționării complete a lanțurilor logistice de aprovizionare.
În al doilea rând, Europa va înregistra cel puțin un trimestru de creștere negativă – deși juriul nu se pronunță asupra unei recesiuni complete. Creșterea cheltuielilor de consum încetinește, deși o rezervă mare de economii și un anumit impuls post-pandemie oferă un sprijin compensatoriu. Măsurile guvernamentale vor fi, de asemenea, de ajutor, deși în Europa răspunsul variază considerabil în funcție de fiecare stat membru, iar apetitul pentru un alt fond paneuropean va rămâne probabil limitat. În schimb, regulile fiscale vor fi lăsate deoparte cel puțin până în 2023 și, posibil, chiar mai mult timp. Acestea fiind spuse, liderii europeni ar putea fi dispuși să fie de acord cu unele împrumuturi comune suplimentare pentru a finanța împrumuturi pentru statele membre – similar programului “SURE” creat în timpul Covid-19 pentru a finanța schemele de concediu.
Banca Centrală Europeană (BCE) rămâne prudentă, deși o majorare a ratei la sfârșitul anului 2022 (și încă una la scurt timp după) reprezintă scenariul nostru de bază.
Europa va înregistra cel puțin un trimestru de creștere negativă – deși experții nu se pronunță asupra unei recesiuni complete.
UE se alătură SUA în interzicerea importurilor de petrol rusesc. Prețurile urcă imediat, poate peste 150 USD/baril, înainte de a se îndrepta spre zona de 130 USD/baril. Presupunem că oferta scade cu patru milioane de barili pe zi, dar China și India își sporesc cota de achiziții de petrol rusesc – deși orice sancțiuni secundare ar putea face ca ambele țări să fie mai puțin dispuse să cumpere.
Ca răspuns la sancțiuni suplimentare, Rusia limitează fluxurile de gaze către Europa în acest scenariu, iar Europa nu poate compensa pierderea de aprovizionare. Prețurile la gaze se tranzacționează la noi recorduri pentru iarna viitoare.
Are loc schimbarea combustibililor (de exemplu, trecerea la cărbune), precum și distrugerea cererii în industrie. Acest lucru este cel mai probabil în domenii precum producția de îngrășăminte, de oțel și de alte produse chimice, care se confruntă cu o furtună perfectă, deoarece sunt mari consumatoare de energie și adesea foarte expuse la inputuri critice (în special metale) din Rusia.
Dacă se adaugă costurile mai mari ale combustibilului pentru rețelele de transport maritim, impactul global al costurilor asupra producătorilor de bunuri este substanțial. Inflația este chiar mai mare în 2022 decât în scenariul nostru de bază și ar putea atinge niveluri de două cifre în multe țări.
Șomajul crește în mod inevitabil pe măsură ce bucăți mari din procesul industrial greu devin profund neprofitabile, iar firmele reduc dramatic producția. În ciuda faptului că, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, există o marjă de manevră pentru sprijinirea întreprinderilor, stimulentele fiscale nu pot merge decât până la un anumit punct.
Acestea fiind spuse, este posibil ca guvernele să fie presate să reintroducă (sau să revigoreze schemele existente) de muncă cu program redus pentru a susține veniturile. Și, în general, liderii europeni sunt forțați să intervină mai puternic pentru a-i proteja pe consumatori de creșterile de prețuri inaccesibile, deși este puțin probabil ca acest lucru să fie suficient pentru a preveni o recesiune generată de consumatori în întreaga Europă (inclusiv în Regatul Unit). În ciuda presiunilor, UE este încă reticentă față de un nou fond paneuropean bazat pe subvenții cu împrumuturi paneuropene.
Liderii europeni sunt nevoiți să intervină mai puternic pentru a proteja consumatorii de creșterile de prețuri inaccesibile, deși este puțin probabil ca acest lucru să fie suficient pentru a preveni o recesiune condusă de consumatori
Este interesant faptul că este încă posibil ca creșterea salariilor europene să accelereze în 2022, având în vedere rolul inflației în negocieri – am văzut ceva similar în 2008. Dar, în mod inevitabil, presiunea scade ulterior. În SUA, inflația încăpățânat ridicată atrage încet mai mulți lucrători înapoi pe piața muncii, reducând deficitul de forță de muncă din ultima vreme. Atât creșterea salariilor nominale, cât și cea reală este mai mică decât în scenariul nostru de bază.
Acest lucru are implicații importante pentru marjele de profit. În timp ce costurile cresc brusc în general, scăderea veniturilor reale înseamnă că – spre deosebire de cea mai mare parte a pandemiei – firmele nu au din ce în ce mai multă putere de stabilire a prețurilor pentru a le repercuta. Rezultatul este o presiune mai mare asupra marjelor, care se adaugă la mediul recesionar mai larg.
BCE continuă sau chiar mărește ritmul achizițiilor de active, iar o majorare a dobânzii în 2022 este exclusă.
Mișcarea descendentă a prețurilor se extinde și la alte mărfuri. Impactul războiului de până acum înseamnă noi tensiuni în lanțul de aprovizionare pe termen scurt, dar situația se îmbunătățește treptat până în 2022. Timpii de așteptare în porturi scad în continuare, iar investițiile în capacități de producție suplimentare din ultimele 18 luni încep să dea roade. Aceasta înseamnă că unele prețuri ale bunurilor de folosință îndelungată încep efectiv să scadă mai târziu în acest an – prețurile mașinilor de ocazie sunt exemplul evident.
Rezultatul este că economiile europene evită o recesiune, chiar dacă creșterea rămâne mai lentă pe parcursul verii. Inflația scade mai rapid la sfârșitul anului 2022 și în 2023, eliminând presiunea asupra veniturilor disponibile. Într-adevăr, deficitul de forță de muncă cu care se confruntă în prezent Europa persistă, ceea ce continuă să determine o oarecare creștere modestă a salariilor, dar probabil mai mult în 2023 decât în 2022.
Pentru băncile centrale, aceasta este aterizarea ușoară economică la care mulți factori de decizie politică visează de peste un an. BCE își accelerează normalizarea treptată a politicii sale și majorează ratele dobânzilor de două ori înainte de sfârșitul anului 2022, lăsând ușa deschisă pentru majorări suplimentare ale ratelor în 2023.