România, lider european al exploatațiilor viticole: 44 de exploatații la 1.000 de locuitori
Veverita Aliona
5 min read
Exploatațiile viticole sunt esențiale pentru economia agricolă a Uniunii Europene, fiind strâns legate de tradițiile culturale și economice ale multor state membre. În 2020, România s-a evidențiat ca lider incontestabil în ceea ce privește numărul de exploatații viticole pe cap de locuitor, având 44 de astfel de exploatații la 1.000 de locuitori. Acest număr este de aproape trei ori mai mare decât cel al Greciei și Sloveniei, care ocupă locurile doi și trei în clasament. Majoritatea acestor exploatații sunt de dimensiuni relativ mici, ceea ce reflectă un peisaj agricol fragmentat, dar vibrant. În contrast cu alte state membre ale UE, unde majoritatea viței-de-vie este destinată producerii de vinuri de calitate superioară cu indicații geografice protejate, România produce în principal vin de masă. Acest articol va explora detaliat aceste aspecte și va oferi o imagine cuprinzătoare a industriei viticole românești și europene.
Exploatațiile viticole din România
România conduce clasamentul exploatațiilor viticole pe cap de locuitor în UE, cu un număr impresionant de 44 de exploatații viticole la 1.000 de locuitori. Această abundență de mici exploatații sugerează o tradiție viticolă profund înrădăcinată și o diversitate de producători individuali care contribuie la industria vinului. Cu 844.015 exploatații viticole, România deține aproape 38% din totalul exploatațiilor viticole din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, dimensiunea medie a acestor podgorii este de doar 0,2 hectare, ceea ce le plasează printre cele mai mici din Europa. Această fragmentare agricolă poate fi atribuită în parte politicilor agricole și structurii socio-economice rurale din România.
Producția de vinuri cu indicație geografică protejată
În Uniunea Europeană, o majoritate covârșitoare a viilor sunt cultivate pentru producția de vinuri de calitate superioară, cu indicații geografice protejate. În 2020, 65,3% din vița-de-vie a fost utilizată pentru vinuri cu denumire de origine protejată (DOP) și 17,1% pentru vinuri cu indicație geografică protejată (IGP). Acest fapt subliniază angajamentul producătorilor europeni de a menține standardele ridicate și de a proteja autenticitatea și tradițiile locale. În contrast, doar 13,2% din viile din UE au fost utilizate pentru a produce vin de masă, o categorie care de obicei nu beneficiază de aceleași reglementări stricte de calitate.
Specificul viticol al României
România se distinge în peisajul viticol european prin faptul că majoritatea viței-de-vie este destinată producției de vin de masă. În 2020, 72,1% din viile românești erau cultivate pentru acest tip de vin, ceea ce reflectă o orientare diferită față de celelalte state membre ale UE. Această preferință pentru vinul de masă poate fi influențată de cerințele pieței locale și de tradițiile consumului de vin. Deși această orientare poate implica o calitate inferioară a produsului final comparativ cu vinurile cu DOP sau IGP, ea permite accesibilitatea vinului pentru un segment mai larg de consumatori.
Grecia și producția de stafide
Grecia este un alt stat membru al UE cu o particularitate viticolă unică. În 2020, 37,4% din totalul viței-de-vie din Grecia era cultivată special pentru producția de stafide, un produs de nișă important pentru economia agricolă locală. Aceasta evidențiază diversitatea utilizării viței-de-vie în diferite regiuni europene și adaptarea producătorilor la cerințele și oportunitățile pieței locale. În contrast cu România, unde accentul este pus pe producția de vin de masă, Grecia își diversifică utilizarea culturilor viticole pentru a include produse alternative cum sunt stafidele.
Tendințele de consolidare a podgoriilor
Între 2015 și 2020, s-a observat o tendință de consolidare a podgoriilor în Uniunea Europeană. Deși suprafața totală cultivată cu viță-de-vie a scăzut cu 1,1%, numărul exploatațiilor viticole a scăzut cu 257.000, iar numărul celor cu o dimensiune sub 1 hectar a scăzut cu 226.000. Aceasta indică o tranziție către exploatații mai mari și mai eficiente din punct de vedere economic. Consolidarea permite o mai bună gestionare a resurselor și o calitate mai consistentă a producției de vin. Această tendință este în contrast cu structura fragmentată a exploatațiilor viticole din România.
Exporturile de vin ale României
În 2022, România a exportat vinuri în valoare de 35,2 milioane de dolari, situându-se pe locul 34 în clasamentul mondial al exportatorilor de vin. Principalele destinații pentru exporturile de vinuri românești au fost Olanda, Germania, Marea Britanie, Italia și Statele Unite. Deși exporturile de vinuri reprezintă doar o mică parte din totalul exporturilor României, acestea contribuie semnificativ la recunoașterea internațională a vinurilor românești. Cu toate acestea, în termeni de volum și valoare, exporturile rămân modeste în comparație cu marii producători europeni.
Producția regională de vinuri în România
În România, producția de vinuri este concentrată în câteva județe cheie. Vrancea este liderul absolut, cu o producție de 140.915 tone metrice în 2019, urmată de Buzău și Galați. Aceste județe sunt recunoscute pentru condițiile lor climatice și solurile favorabile culturii viței-de-vie. Regiunile viticole din România nu sunt doar surse de producție, ci și centre de atracție turistică, oferind degustări de vinuri și evenimente culturale legate de vin.
Dimensiunea exploatațiilor viticole în UE
Dimensiunea medie a exploatațiilor viticole variază semnificativ în UE. În timp ce în România dimensiunea medie este de doar 0,2 hectare, în Franța aceasta ajunge la 10,5 hectare. Podgoriile mari, care depășesc 10 hectare, reprezintă doar 3,2% din totalul exploatațiilor din UE, dar dețin 59,2% din teren. Această disparitate subliniază diferențele în structura agricolă și în modelul de afaceri dintre statele membre, precum și impactul acestora asupra competitivității și eficienței producției de vin.
Impactul economic și cultural al viticulturii
Viticultura joacă un rol esențial atât economic, cât și cultural în multe regiuni ale UE. Producția de vin nu este doar o activitate agricolă, ci și un element central al identității culturale locale. În multe zone, festivalurile de vin și turismul viticol contribuie semnificativ la economia locală. În România, viticultura oferă locuri de muncă pentru sute de mii de oameni și reprezintă o sursă importantă de venit pentru comunitățile rurale. În plus, promovarea vinurilor locale pe piețele internaționale poate ajuta la creșterea recunoașterii și prestigiului produselor românești.
Exploatațiile viticole pe cap de locuitor în Uniunea Europeană reflectă diversitatea și complexitatea industriei vinului. România se remarcă prin numărul său mare de exploatații mici, orientate predominant spre producția de vin de masă, în contrast cu tendințele de consolidare și orientare către vinuri de calitate observate în alte state membre. În ciuda provocărilor, sectorul viticol românesc are un potențial semnificativ de creștere și de adaptare la cerințele pieței globale. Investițiile în modernizare, promovarea vinurilor de calitate și dezvoltarea turismului viticol ar putea transforma România într-un jucător important pe piața internațională a vinurilor.
